Banca Nationala se asteapta la o inflatie mai ridicata la inceputul lui 2024. Potrivit BNR, prognoza actualizata reconfirma perspectiva continuarii scaderii ratei anuale a inflatiei de-a lungul urmatorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicata insa in 2024 decat cea previzionata anterior, dar usor mai joasa pe parcursul trimestrelor ulterioare.

Astfel, Banca Centrala arata ca rata anuala a inflatiei este asteptata sa se mareasca in debutul anului viitor – sub impactul majorarii si introducerii unor taxe si impozite –, si sa descreasca gradual in urmatoarele trimestre, dar sa-si accelereze scaderea in 2025, coborand in interiorul intervalului tintei la finele orizontului prognozei.

Analiza specialistilor

Institutia condusa de Isarescu precizeaza ca descresterea va fi antrenata pe mai departe de factorii pe partea ofertei, in principal de efecte de baza dezinflationiste si de corectii descendente ale cotatiilor unor marfuri, carora li se alatura influentele anticipate sa vina din restrangerea relativ abrupta a excedentului de cerere agregata incepand cu trimestrul III 2023 si din intrarea gap-ului PIB in teritoriul negativ spre finele anului viitor – cu cateva trimestre mai devreme decat se previzionase anterior:

"Incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei inflatiei decurg totusi din cresterile de taxe si impozite destinate accelerarii consolidarii bugetare, potential suplimentate in perspectiva, dar si din evolutia cotatiei petrolului, in contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Incertitudini si riscuri notabile raman asociate insa si conduitei viitoare a politicii fiscale si de venituri, date fiind, demersurile recente vizand limitarea cheltuielilor bugetare in 2023 si posibila marire in urmatorii ani a pachetului de masuri fiscal-bugetare corective, dar si implicatiile potentiale ale noii legislatii privind pensiile si salariile din sectorul public, precum si eventuale noi majorari salariale acordate personalului bugetar”.

Reducere lenta

Potrivit Bancii Centrale, rata anuala a inflatiei a coborat in septembrie 2023 la 8,83 la suta, in linie cu previziunile, de la 9,43 la suta in luna august, pe fondul decelerarii cresterii preturilor alimentelor procesate si al accentuarii declinului in termeni anuali al preturilor energiei.

Pe ansamblul trimestrului III, rata anuala a inflatiei a continuat astfel sa se reduca, dar mai lent decat in precedentele doua trimestre, diminuandu-se cu 1,42 puncte procentuale (de la 10,25 la suta in iunie), in conditiile in care noile scaderi ample de dinamica consemnate in acest interval de preturile alimentelor si energiei au fost partial contrabalansate ca impact de scumpirea combustibililor si medicamentelor.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (care reflecta variatia preturilor libere si cu volatilitate relativ redus-n.r) si-a accelerat scaderea in trimestrul III, coborand vizibil sub nivelul prognozat, la 11,3 la suta in septembrie, de la 13,5 la suta in iunie.

Plafonare la pretul alimentelor

Evolutia este atribuibila in principal descresterii cotatiilor marfurilor, prioritar agroalimentare, si masurii de plafonare temporara a adaosului comercial la produse alimentare de baza. Ea reflecta insa si o slabire a transmiterii in preturile de consum a costurilor marite ale firmelor, indeosebi a celor salariale – pe fondul temperarii cererii de consum –, precum si o atenuare a impactului inflationist al importurilor.

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 9,2 la suta in septembrie, de la 9,3 la suta in iunie 2023. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s‑au redus in septembrie la 12,6 la suta si la 11,4 la suta, de la 14,2 la suta, respectiv 12,5 la suta, in iunie, ramanand inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice.