Criza democratiei. Ipocrizia alegatorului neimplicat
De putin timp particip la viata unei organizatii judetene a unui partid politic si incerc sa invat la firul ierbii despre cum functioneaza mecanismul democratiei, mai ales ca traversam o perioada de alegeri locale si legislative.
Incerc sa inteleg de ce este atat de hulita clasa politica ca si cum ar fi alcatuita numai din hoti, corupti, delicventi, analfabeti, etc. in timp ce alegatorii sunt, nu-i asa(?), cinstiti, integri, instruiti, implicati in viata societatii si bucurosi sa plateasca taxe.
Deseori pe aceasta pagina am sanctionat ipocrizia si minciuna persoanelor din sfera puterii si a opozitiei politice.
Dar despre ipocrizia cetateanului lenes, hot, evazionist, mituitor, foarte pretentios cu altii si prea tolerant cu sine, nepasator la nevoile altora, la nedreptatile sistemului (politic /judiciar/fiscal etc.) avem curajul sa vorbim?
Suntem pregatiti sa putem accepta ideea ca avem clasa politica pe care o meritam atata timp cat cei cu studii si biografii profesionale relevante stau pe margine si doar critica? Oare apologetii sintagmei “vrem o tara ca afara” sau nostalgicii trecutului comunist care asista la jocul politic neimplicandu-se au indreptatirea de a critica otova pe politicieni doar in virtutea faptului ca platesc taxe? Cat de corect este sa fii critic atata timp cat nici nu te deranjezi sa faci cativa pasi pana la sectia de votare? De ce nu incercam sa-i intelegem si sa-i indreptam pe oamenii neinstruiti cazuti victima politicienilor populisti sau mitei electorale? Oare nu tocmai neimplicarea unei imense parti a societatii a permis acest exod catre varful politicii a unei majoritati de indivizi neispraviti, invartiti, semi-analfabeti, etc.?
Am intalnit in aceasta perioada oameni harsaiti in relele politicii dar si tineri entuziasti care isi cheltuie timpul si putinele resurse pentru a face fata unui competitii electorale reglementata atat de stufos/complicat incat parca iti vine sa te lasi pagubas!
Am inceput sa observ toate trucurile pe care le folosesc baronii locali care reusesc sa-si conserve puterea de zeci de ani, falsitatea “luptei” pentru democratie a unor membri din societatea civila dar mai ales am inteles ca neimplicarea cetatenilor la viata politica sau, mai grav, neparticiparea lor la vot este cauza esecului clamat al democratiei dambovitene.
Asadar, ne convine sau nu, avem clasa politica pe care o meritam. Este exact oglinda celor care se implica: educati sau nu, hoti sau cinstiti, mituitori sau mituiti etc.
Populismul mizerabil al clasei politice este in acord cu ceea ce electoratul participativ vrea sa obtina. Adica cat mai putina munca si un trai indestulat asigurat de statul care sa ofere numai gratuitati. Ce daca nu sunt resurse? Gasim un alde Citu si luam bani cu imprumut.
De aceea va intreb: putem accepta politicieni care ne indeamna la munca, la implicare sociala, la plata taxelor, la respectarea regulilor? Putem accepta diversitatea de opinii si obligatia de a vota inainte de a-i gasi vinovati pe cei din clasa politica?
