Inalta Curte explica sesizarea pe legea pensiilor facuta la Curtea Constitutionala. Iata aspectele de neconstitutionalitate pe care CCR va trebui sa le analizeze
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) explica de ce a decis sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) condusa de Simina Tanasescu (foto) cu privire la Legea care prevede ca membrul unui fond de pensii poate primi maximum 30% din valoarea activului personal la cerere, o singura data, sub forma de plata unica acordata inaintea inceperii platii pensiilor lunare (click aici pentru a citi mai multe).
Instanta suprema anunta ca demersul este exclusiv in interesul cetatenilor dat fiind dreptul acestora de a avea o lege clara, previzibila cu privire la drepturile lor de pensie si in beneficiul societatii ca legea sa fie examinata de Curte inainte de promulgare, iar in masura in care se vor impune corectii in raport cu legea fundamentala, acestea sa fie facute inainte de a genera efecte majore asupra cetatenilor.
Instanta suprema invoca, printre altele, incalcarea dreptului de proprietate. PICCJ reclama obligarea titularilor care indeplinesc conditiile pentru deschiderea dreptului la pensie privata sa incheie contract de plata cu un fond de plata autorizat, dar si lipsirea acestuia de posibilitatea de a-si retrage integral activul personal. Judecatorii supremi cer CCR sa analizeze si limitarea cuantumului avansului din pensie care poate fi primit ca plata unica de catre participant.
Prezentam declaratia de presa a purtatorului de cuvant al Inaltei Curti:
“Asa cum am anuntat de ieri astazi au fost convocate Sectiile Unite ale ICCJ, care au luat in dezbatere prevederile Legii privind plata pensiilor private si au hotarat in unanimitate sesizarea Curtii Constitutionale in vederea exercitarii controlului de constitutionalitate, inainte de promulgare.
Demersul este exclusiv in interesul cetatenilor dat fiind dreptul acestora de a avea o lege clara, previzibila cu privire la drepturile lor de pensie.
Este in interesul societatii ca legea sa fie examinata de Curte inainte de promulgare, iar in masura in care se vor impune corectii in raport cu legea fundamentala acestea sa fie facute inainte de a genera efecte majore asupra cetatenilor.
Aspectele de neconstitutionalitate ridicate sunt urmatoarele:
1. Incalcarea dreptului de proprietate garantat de art. 44 si a principiului proportionalitatii prevazut de art. 53 Constitutie
Astfel,
- obligarea titularilor care indeplinesc conditiile pentru deschiderea dreptului la pensie privata sa incheie contract de plata cu un fond de plata autorizat
- lipsirea acestuia de posibilitatea de a-si retrage integral activul personal
- limitarea cuantumului avansului din pensie care poate fi primit ca plata unica de catre participant,
- restrangerea libertatii de stabilire a cuantumului pensiei lunare
Sunt masuri care reprezinta o ingerinta in dreptul de proprietate privata al cetatenilor, pentru ca toate acestea sunt o obligatie si nu o optiune la dispozitia lor ca proprietari.
Sumele acumulate in conturile individuale din Pilonul II reprezinta proprietatea privata a participantilor, recunoscuta expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercita o supraveghere publica, fara a putea dispune de aceste active.
Prin modificarile aduse prin art. 55 si art. 60, legiuitorul a introdus limitari semnificative ale dreptului de dispozitie a! participantului asupra propriului cont, fie prin restrangerea accesului la sumele acumulate, fie prin modificarea conditiilor de retragere sau transfer. O asemenea ingerinta constituie o atingere adusa substantei dreptului de proprietate, contravenind art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, precum si art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beyeler c. Italia, 2000; Kopecky c. Slovacia, 2004), orice ingerinta a statului asupra proprietatii trebuie sa fie:
- prevazuta de lege,
- sa urmareasca un scop legitim de interes public, si
- sa pastreze un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmarit.
In lipsa unui scop clar definit si a unei compensatii adecvate, ingerinta devine o privare de proprietate nejustificata, echivaland cu o expropriere indirecta. In plus, Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, ca „dreptul de proprietate privata, odata dobandit, nu poate fi limitat prin interventii arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra caruia poarta". Prin urmare, dispozitiile contestate contravin protectiei constitutionale si conventionale a dreptului de proprietate privata.
2. Incalcarea principiului legalitatii, al securitatii raporturilor juridice si al increderii legitime, prevazute de art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie.
Astfel,
- Sunt utilizate trimiteri generale la cadrul de reglementare primara si secundara, fara sa fie clara pentru cetateni si practicieni care este trimiterea expresa normativa in lege.
- Legea nu are prevederi clare privind situatiile juridice tranzitorii adica ce se intampla cu situatiile anterioare adoptarii legii, pentru a crea un cadrul clar si coerent pentru subiectii legii, adica proprietarii sumelor acumulate ca drept la pensie.
Neclaritatea legii este un viciu de constitutionalitate constat sanctionat de Curte, pentru ca el afecteaza atat securitatea juridica cat si dreptul cetatenilor.
De aceea este vital ca actele normative cu impact major care afecteaza aproape toata populatia tarii sa fie examinate si sa intre in vigoare numai dupa ce au rectificate aspectele de neconstitutionalitate”.
