Aritmetica deficitului
Florin Citu, ex-ministru de Finante, ex-premier
Aritmetica deficitului: Ce arata cifrele dupa un an de „austeritate” si trei ani de taxe marite? Deficitul bugetar ramane una dintre cele mai stringente probleme fiscale ale Romaniei, iar evolutiile recente ridica semne de intrebare serioase cu privire la eficienta masurilor adoptate in ultimul an.
Deficitul in cifre
• Tinta oficiala pentru 2025, stabilita prin legea bugetului: 7,04% din PIB (aproximativ 134,6 miliarde lei);
• Noua estimare declarata de guvern: 8% din PIB (circa 151,5 miliarde lei);
• Deficitul efectiv in 2024 (executie pe cash): 8,65% din PIB (aproximativ 152 miliarde lei).
Asadar, in pofida unui pachet fiscal extins – ce include cresteri de TVA, accize si impozite pe dividende – proiectiile arata ca deficitul bugetar nu scade in 2025.
Observatia #1: Consolidarea fiscala bazata in special pe venituri nu da rezultate
Masurile aplicate pana acum – in principal cresteri de taxe – nu au reusit sa reduca deficitul. In schimb, au generat costuri economice semnificative:
• presiuni inflationiste suplimentare, mai ales din zona preturilor reglementate si consumabilelor de baza;
• reducerea cererii interne intr-un moment de fragilitate economica;
• deteriorarea perceptiei investitorilor, cu impact asupra costurilor de finantare.
Observatia #2: Ecuatia bugetara nu se inchide nici in 2026
Noua tinta de 8% din PIB implica o deviatie de peste 17 miliarde lei fata de bugetul aprobat.
Pentru 2026, guvernul anunta un obiectiv de 6% din PIB, ceea ce ar presupune un efort suplimentar de ajustare de aproximativ 30 miliarde lei – in conditiile in care nici pachetul actual, nici cele propuse nu livreaza rezultate vizibile.
Aceasta discrepanta sugereaza o problema de fond: dependenta de masuri temporare, in absenta unei reforme structurale reale.
Observatia #3: Riscuri in crestere pentru stabilitatea macroeconomica
Mixul de politici actual – consolidare fiscala prin cresteri de taxe intr-un context economic fragil – este prociclic si amplifica dezechilibrele:
• inflatie persistenta, accentuata de politicile fiscale indirecte;
• stagnare a investitiilor si scadere a increderii in mediul economic;
• presiuni asupra dobanzilor si potentiale revizuiri negative ale ratingului de tara;
• incertitudine fiscala crescuta, cu risc de noi ajustari in cascada (TVA la 24%?).
Concluzie: Ajustarea fiscala durabila nu poate fi realizata fara reforme reale pe partea de cheltuieli
Experientele internationale arata ca ajustarile fiscale sustenabile se bazeaza pe disciplina bugetara, reducerea risipei, si eficientizarea statului, nu doar pe cresterea veniturilor fiscale.
O strategie coerenta ar include:
• optimizarea cheltuielilor publice, in special in zona de personal si subventii ineficiente;
• privatizarea sau valorificarea activelor de stat care nu aduc randament economic;
• simplificarea Codului Fiscal, pentru a incuraja conformarea voluntara si a reduce arbitrariul administrativ;
• eliminarea barierelor din calea investitiilor, printr-un cadru de reglementare mai clar si mai predictibil.
Fara aceste corectii de fond, riscul este ca Romania sa ramana blocata intr-un cerc vicios: deficit ridicat, taxe mai mari, investitii mai mici si, in cele din urma, recesiune prelungita.
Sursa: Facebook Florin Citu
Sursa foto: Facebook Florin Citu
