Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) explica marti, 22 iulie 2025, decizia prin care a respins a respins sesizarea Aliantei Pentru Unirea Romanilor pe legea pe care Guvernul Bolojan si-a asumat raspunderea in Parlament si care prevede mariri de taxe. Potrivit legii, printre altele, cota generala de TVA creste de la 19 la 21%, dar si romanii care au pensii de peste 3.000 lei vor fi taxati cu 10% la CASS.
Potrivit CCR, “reglementarea contributiei de asigurari sociale de sanatate asupra veniturilor contribuabilului, indiferent de natura lor, prin urmare, inclusiv asupra celor realizate din pensii sau din diferite tipuri de indemnizatii, sunt in conformitate cu Constitutia. Regula este cea a platii contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru a beneficia de asistenta medicala in sistemul de sanatate, exceptia fiind scutirea de la plata acesteia. Legiuitorul are o larga marja de apreciere in structurarea politicii sociale a statului, putand decide atat acordarea, cat si retragerea facilitatilor la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate”.

Prezentam comunicatul CCR:

“Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a respins ca neintemeiata obiectia de neconstitutionalitate formulata de deputati apartinand Grupului parlamentar al Aliantei pentru Unirea Romanilor, Grupului parlamentar al S.O.S. Romania, Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri si deputati neafiliati si a constatat ca Legea privind unele masuri fiscal-bugetare este constitutionala.
Rezumat
Curtea Constitutionala a stabilit ca Guvernul, in cauza de fata, si-a angajat raspunderea asupra Legii privind unele masuri fiscal-bugetare cu respectarea art.114 din Constitutie, intrucat a reglementat un domeniu omogen de relatii sociale si a justificat atat urgenta, cat si necesitatea adoptarii legii.
De asemenea, Curtea Constitutionala a constatat ca legiuitorul are competenta de a stabili sarcini fiscale sub forma contributiei de asigurari sociale de sanatate asupra oricaror categorii de venituri, indiferent de natura lor, inclusiv asupra veniturilor realizate din pensii si din alte categorii de indemnizatii, iar prevederile care stabilesc aceasta contributie sunt constitutionale [art.1 alin.(3) si (5), art.47, art.48 alin.(1) si art.56 din Constitutie].
*
Argumente
Cu privire la criticile de neconstitutionalitate extrinseci, care au privit conditiile in care poate fi angajata raspunderea Guvernului, Curtea a constatat ca:
            ▪ angajarea raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, asupra unui proiect de lege este un aspect de natura constitutionala al raporturilor dintre Guvern si Parlament, realizandu-se, astfel, atat controlul parlamentar, cat si actul de legiferare in sine;
            ▪ reglementarile adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect si scop unitar, respectiv masuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiara a Romaniei;
            ▪ urgenta si necesitatea adoptarii legii au avut in vedere evitarea consecintelor negative asupra deficitului bugetului general consolidat si a afectarii sustenabilitatii finantelor publice.
Cu privire la criticile de neconstitutionalitate intrinseca, Curtea a constatat ca:
            ▪ reglementarea contributiei de asigurari sociale de sanatate asupra veniturilor contribuabilului, indiferent de natura lor, prin urmare, inclusiv asupra celor realizate din pensii sau din diferite tipuri de indemnizatii, sunt in conformitate cu Constitutia. Regula este cea a platii contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru a beneficia de asistenta medicala in sistemul de sanatate, exceptia fiind scutirea de la plata acesteia. Legiuitorul are o larga marja de apreciere in structurarea politicii sociale a statului, putand decide atat acordarea, cat si retragerea facilitatilor la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate;
            ▪ plata contributiei de asigurari sociale de sanatate de catre cetatenii romani nu creeaza discriminare in raport cu cetatenii straini/ apatrizi care sunt scutiti de la plata acesteia, intrucat aceasta facilitate acordata vizeaza numai cetatenii straini/ apatrizii care beneficiaza de protectie temporara si provin din zona conflictului armat din Ucraina;
            ▪ stabilirea cuantumului indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca prin aplicarea unor procente diferentiate in functie de durata pentru care sunt eliberate certificatele de concediu medical nu incalca prevederile Constitutiei, legiuitorul avand o larga marja de apreciere in structurarea politicii sociale a statului, precum si competenta exclusiva de a decide cu privire la oportunitatea masurii;
            ▪ neplata sumelor de bani aferente concediul de odihna neefectuat in situatia incetarii raportului de munca in cursul anului 2026 nu contravine Constitutiei, intrucat angajatul are dreptul de a efectua concediul de odihna in perioada desfasurarii raportului sau de munca. O asemenea solutie legislativa incurajeaza salariatii sa isi efectueze concediul;
            ▪ limitarea acordarii sau reducerea stimulentelor sau sporurilor, precum si plafonarea indemnizatiilor si compensatiilor lunare pentru chirie in privinta personalului militar, politistilor si politistilor din penitenciare nu incalca prevederile Constitutiei, intrucat aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale si nu au aceeasi protectie constitutionala ca dreptul la salariu. Legiuitorul are o larga marja de apreciere in structurarea politicii salariale a statului sub acest aspect;
            ▪ conditionarea transferului, la cerere, a functionarilor publici de acordul conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea functionarul public nu incalca prevederile Constitutiei, intrucat previne deplasarea in masa a functionarilor publici de la o institutie la alta si protejeaza capacitatea administrativa a institutiilor publice din care se solicita transferul;
            ▪ esalonarea pe cinci ani a platii drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti devenite executorii in perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 nu este contrara Constitutiei, Curtea avand o jurisprudenta constanta cu privire la acest aspect in ultimii 16 ani;
            ▪ majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ saptamana), fara o compensare salariala, nu incalca prevederile Constitutiei, intrucat nu conduce la o crestere a numarului de ore/ saptamana corespunzatoare activitatii personalului didactic, ci se realizeaza in interiorul numarului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ saptamana)”.