Banca Nationala a Romaniei (BNR) condusa de Mugur Isarescu a decis luni, 19 ianuarie 2026, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie) la nivelul de 6,50 la suta pe an. 

In functie de rata dobanzii de politica monetara, bancile stabilesc dobanzile pe care le practica. Avand in vedere ca valoarea dobanzii-cheie stagneaza, teoretic ratele la banca ar trebui sa nu mai creasca. Asta intrucat rata dobanzii de politica monetara  este cea care da tonul celorlalte din piata. Atunci cand BNR majoreaza dobanda-cheie, scopul fiind scaderea inflatiei, este de asteptat ca bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit. Acest lucru nu ar trebui insa sa se intample, avand in vedere decizia BNR.  

Iata decizia BNR:

"Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 19 ianuarie 2026, a hotarat urmatoarele:
    • Mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an;
    • Mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50  la suta pe an;
    • Mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”.

Rata inflatiei

Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei s-a redus usor in ultimele trei luni ale anului 2025, ajungand la 9,69 la suta in decembrie, de la 9,88 la suta in septembrie, in conditiile in care scaderile semnificative de dinamica consemnate in acest interval pe segmentele combustibili si LFO, au fost in mare parte contrabalansate de evolutia ascendenta a ratei anuale a inflatiei de baza.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa se mareasca pe parcursul trimestrului IV 2025, urcand in decembrie la 8,5 la suta, de la 8,1 la suta in septembrie. Ascensiunea reflecta influentele persistente venite din dinamica costurilor salariale si din nivelul ridicat al asteptarilor inflationiste pe termen scurt, alaturi de cele decurgand din cresterea cotatiilor unor marfuri agroalimentare si a cursului de schimb leu/euro, precum si din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) s-a situat in decembrie 2025 la 8,6 la suta, nivel similar celui din septembrie 2025. Rata medie anuala a inflatiei IPC s‑a marit la 7,3 la suta in decembrie 2025, de la 6,1 la suta in septembrie, iar rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a urcat la 6,8 la suta in decembrie 2025, de la 5,9 la suta in septembrie 2025.
Activitatea economica s-a comprimat in trimestrul III 2025 cu 0,2 la suta, dupa ce a crescut cu 1,1 la suta in trimestrul precedent (variatie trimestriala), astfel incat deficitul de cerere agregata si-a accentuat probabil adancirea in acest interval relativ in linie cu previziunile.
Fata de aceeasi perioada a anului trecut, avansul PIB s-a marit la 1,7 la suta in trimestrul III 2025, de la 0,3 la suta in trimestrul II, in principal cu aportul formarii brute de capital fix, a carei dinamica anuala a urcat semnificativ in teritoriul pozitiv, de la valoarea marginal negativa la care a coborat in trimestrul precedent. Totodata, consumul privat si-a accelerat intrucatva cresterea in termeni anuali, iar evolutia exportului net a redevenit expansionista in trimestrul III 2025, in conditiile in care variatia anuala in ascensiune a volumului exporturilor de bunuri si servicii a devansat-o consistent pe cea a volumului importurilor, care si-a prelungit scaderea. Drept consecinta, deficitul comercial si-a accentuat contractia in termeni anuali in trimestrul III 2025, iar deficitul de cont curent a continuat sa se reduca in raport cu perioada similara a anului precedent, desi intr-un ritm incetinit fata de trimestrul II, atribuibil deteriorarii balantei veniturilor primare.