Banca Nationala a Romaniei (BNR) condusa de Mugur Isarescu (foto) vine cu vesti proaste: inflatia va creste. Astfel. potrivit prognozei, rata anuala a inflatiei va consemna un amplu salt in trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirarii schemei de plafonare a pretului la energia electrica si al majorarii incepand cu 1 august a cotelor de TVA si a accizelor, iar in urmatoarele trei trimestre se va reduce relativ lent si pe o traiectorie fluctuanta considerabil mai ridicata decat cea din proiectia precedenta. 

Potrivit BNR, rata inflatiei va cunoaste insa o corectie descendenta abrupta in trimestrul III 2026, odata cu epuizarea impactului inflationist direct al celor doua socuri pe partea ofertei. Va descreste apoi gradual, reintrand si coborand tot mai mult in interiorul intervalului tintei spre finele orizontului proiectiei, pe fondul intensificarii presiunilor dezinflationiste ale deficitului de cerere agregata, anticipat sa creasca mult mai pronuntat decat in proiectia precedenta, in contextul pachetelor de masuri fiscal-bugetare corective implementate incepand cu luna august 2025.

Incertitudini

Incertitudini raman totusi asociate masurilor ce vor fi probabil adoptate in perspectiva in scopul continuarii consolidarii bugetare in conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeana (CE) si cu procedura de deficit excesiv.
“Incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa provina din mediul extern, in conditiile razboiului din Ucraina si ale situatiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seama in contextul tensiunilor comerciale globale - de natura sa afecteze mersul economiei mondiale si al comertului international -, precum si pe fondul efectelor potential generate de acordul comercial convenit intre SUA si UE.
In aceasta conjunctura, absorbtia si utilizarea la maximum a fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esentiale pentru contrabalansarea partiala a efectelor contractioniste ale consolidarii bugetare si ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum si pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune”, precizeaza BNR.