Lumea Banilor prezinta prognoza Bancii Nationale a Romaniei (BNR) cu privire la inflatie. Astfel, rata anuala a inflatiei isi va prelungi scaderea lenta in trimestrul I 2026, iar in trimestrul urmator va consemna o crestere, pe fondul influentelor decurgand din efecte de baza, precum si din evolutia cotatiilor unor marfuri si din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de baza, ce se suprapun efectelor directe generate in trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a pretului la energia electrica si de majorarea cotelor de TVA si a accizelor.

Rata anuala a inflatiei va cunoaste insa o corectie descendenta abrupta in trimestrul III 2026, odata cu epuizarea efectelor directe ale celor doua socuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi sa descreasca gradual, coborand de la mijlocul semestrului I 2027 in interiorul intervalului tintei, in conditiile intensificarii presiunilor dezinflationiste ale factorilor fundamentali, indeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregata. Acesta este anticipat sa creasca pana la finele anului curent, pe fondul progresului corectiei bugetare, atingand valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.

Incertitudini si riscuri

Incertitudini raman totusi asociate masurilor ce vor fi probabil adoptate in viitor in scopul continuarii consolidarii bugetare dincolo de anul curent corespunzator Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeana si procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, provin din mediul extern, avand in vedere, pe de o parte,  conflictele geopolitice si tensiunile comerciale globale, iar pe de alta parte, planurile de crestere a cheltuielilor pentru investitii in aparare si infrastructura in statele UE.

Absorbtia fondurilor europene

In aceasta conjunctura, absorbtia si utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seama a celor aferente PNRR, sunt esentiale pentru contrabalansarea partiala a efectelor contractioniste ale consolidarii bugetare si ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum si pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, mai precizeaza BNR.