Explozia prețurilor la energie, sindicatele intervin. BNS: “Dacă statul acoperă până la 50% din costuri, cine mai are interesul să negocieze un preț mai bun?”

Blocul Național Sindical (BNS) condus de Dumitru Costin (foto), critică clasa politică pentru poziția pe care o are cu privire la prețurile mari la energie. Potrivit sindicaliștilor, în loc să explice de ce România continuă să aibă prețuri ridicate la energie, să deolocheze investițiile în producție și stocare și să investigheze modul în care se formează prețurile pe piață, parlamentarii se comportă că agenți constatatori și bagă mâna adânc în buzunarele contribuabililor. Și vin cu o nouă schemă de ajutor de stat, iar nota de plată riscă să fie suportată, direct sau indirect, tot de cetățeni.

Reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS) în Consiliul Economic și Social (CES) au avizat nefavorabil propunerea legislativă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat.

“BNS consideră că proiectul tratează efectele unei piețe energetice speculative, fără să clarifice cauzele prețurilor ridicate și fără să ofere garanții că intervenția propusă va aduce o reducere reală și durabilă a prețurilor din piață”.

România nu are nevoie doar de subvenții

Blocul Național Sindical explică motivele acestei decizii:

-Companiile au instrumente de negociere. De ce trebuie să intervină statul înainte de a clarifica funcționarea pieței?;

-România nu are nevoie doar de subvenții. Are nevoie de capacități de producție și stocare;

-Dacă statul acoperă până la 50% din costuri, cine mai are interesul să negocieze un preț mai bun?

-Banii publici nu trebuie să devină o plasă de siguranță pentru prețuri pe care autoritățile nu au reușit să le explice și să le corecteze;

-De ce se acordă ajutoare înainte de anchetă parlamentară privind prețurile la energie.

Comunicatul BNS:

“În loc să explice de ce România continuă să aibă prețuri ridicate la energie, să deblocheze investițiile în producție și stocare și să investigheze modul în care se formează prețurile pe piață, parlamentarii se comportă că agenți constatatori și bagă mâna adânc în buzunarele contribuabililor, venind cu o nouă schemă de ajutor de stat. Notă de plată riscă să fie suportată, direct sau indirect, tot de cetățeni.

Reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS) în Consiliul Economic și Social (CES) au avizat nefavorabil propunerea legislativă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea temporară a prețului energiei electrice pentru întreprinderile din sectoarele energo-intensive expuse comerțului internațional (B551).

BNS consideră că proiectul tratează efectele unei piețe energetice speculative, fără să clarifice cauzele prețurilor ridicate și fără să ofere garanții că intervenția propusă va aduce o reducere reală și durabilă a prețurilor din piață.

De peste un an, BNS avertizează public asupra problemelor din sectorul energetic. Acum ni se propune să plătim pentru efectele unei crize ale cărei cauze nu au fost lămurite.

În iulie 2025, imediat după reliberalizarea pieței energiei, BNS a dat publicității un studiu amănunțit asupra pieței de energie, semnalând o multitudine de comportamente specialitive, precum și erori de politică publică care cereau intervenția imediată a Guvernului, ANRE și Protecției consumatorului, astfel încât creșterea prețurilor la energie să fie domolită. În locul unor răspunsuri concrete, am primit tăcere.

Pe 18 august 2026, BNS a transmis o scrisoare deschisă președintelui României, atrăgând atenția asupra Legii nr. 171/2026, care vizează, printre altele, achiziția de către Rezervele statului de gaze naturale  la un preț mult supraevaluat, cu dublu impact: asupra viitoarelor prețuri la gaze naturale pe piața românească și asupra prețului la energie electrică pentru acei producători care utilizează gazul natural că materie primă în procesul tehnologic.

BNS a solicitat organizarea unei dezbateri la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru analizarea implicațiilor acestei decizii asupra securității energetice a României. Apelul nostru a rămas fără răspuns.

Pe 31 august 2026, BNS a solicitat public convocarea de urgență a conducerii Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru a explică întârzierile în autorizarea unor noi capacități de producție și stocare a energiei electrice. Nici acest apel nu a primit un răspuns public care să clarifice problemele semnalate.

Pe 8 septembrie 2026, BNS a solicitat constituirea de urgență a unei comisii parlamentare de anchetă în domeniul energiei și gazelor, pentru a analiză impactul prețurilor ridicate asupra populației și companiilor, precum și modul de formare a prețurilor pe piață.

Câte avertismente mai sunt necesare până când autoritățile vor acceptă să explice ce se întâmplă pe piața energiei? De ce este mai simplu să  risipești bani publici decât să calmezi creșterile explozive de prețuri, să deblochezi investiții inteligente și să consolidezi o piață de energie decentă atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali?

De ce au avizat nefavorabil reprezentanții BNS proiectul de lege?

1. Companiile au instrumente de negociere. De ce trebuie să intervină statul înainte de a clarifica funcționarea pieței?

Cadrul european și legislația națională permit marilor consumatori industriali să negocieze contracte bilaterale pe termen lung pentru achiziția de energie electrică, inclusiv contracte de tip PPA (Power Purchase Agreements). Regulamentul (UE) 2024/1747 face parte din cadrul european de reformare a pieței energiei electrice și urmărește, între altele, facilitarea accesului la contracte pe termen lung și creșterea predictibilității prețurilor.

2. România nu are nevoie doar de subvenții. Are nevoie de capacități de producție și stocare.

România dispune de resurse energetice diversificate și de capacități importante de producție, inclusiv hidroenergie, energie nucleară și energie regenerabilă. Cu toate acestea, disponibilitatea energiei la momentul și în locul în care este necesară rămâne esențială pentru funcționarea pieței.

Capacitățile de stocare sunt indispensabile pentru valorificarea energiei regenerabile, echilibrarea sistemului și gestionarea diferențelor dintre producție și consum. Fără infrastructură suficientă, energia produsă în anumite intervale nu poate fi utilizată eficient pentru acoperirea cererii din alte momente.

În opinia BNS, prioritatea trebuie să fie accelerarea investițiilor în producție, rețele și stocare, eliminarea blocajelor administrative și asigurarea unui cadru de reglementare predictibil.

Nu putem construi o politică energetică pe termen lung din subvenție în subvenție. O schemă temporară de sprijin nu ține locul investițiilor și nu garantează reducerea costurilor pentru economie și populație.

3. Dacă statul acoperă până la 50% din costuri, cine mai are interesul să negocieze un preț mai bun?

Schemă propusă prevede sprijin pentru reducerea temporară a costului energiei electrice pentru anumite întreprinderi energo-intensive. BNS avertizează că o astfel de intervenție, dacă nu este însoțită de garanții și mecanisme eficiente de control, poate diminua presiunea exercitată de beneficiari asupra furnizorilor pentru obținerea unor prețuri competitive.

Banii publici NU trebuie să devină o plasă de siguranță pentru prețuri pe care autoritățile nu au reușit să le explice și să le corecteze.

4. De ce se acordă ajutoare înainte de anchetă parlamentară privind prețurile la energie?

BNS a solicitat încă din 8 septembrie constituirea de urgență a unei comisii parlamentare de anchetă în domeniul energiei și gazelor. Considerăm necesară o analiză transparentă a modului de formare a prețurilor, a funcționării pieței și a eventualelor practici anticoncurențiale.

Adoptarea unei scheme de ajutor înainte de clarificarea acestor aspecte riscă să transforme o măsură temporară într-un răspuns financiar la o problemă care necesită, în primul rând, transparență și responsabilitate instituțională.

Parlamentarii nu pot invocă interesul industriei pentru a evita întrebările despre funcționarea pieței. Sprijinul public trebuie să vină cu explicății, condiții și răspundere.

Prețurile ridicate la energie nu sunt o problemă exclusiv a marilor companii

Datele invocate de BNS indică un preț mediu de referință pe piața spot din România de 108,16 euro/MWh în 2025, nivel care, potrivit comparației prezentate de organizație, depășește valorile înregistrate în Franța (62,4 euro/MWh) și Germania (95,5 euro/MWh).

Aceste diferențe justifică o analiză riguroasă a factorilor care determină prețurile, inclusiv a structurii pieței, a interconexiunilor, a disponibilității producției, a costurilor de echilibrare și a condițiilor de tranzacționare. Ele nu demonstrează, de unele singure, existența unor practici speculative, dar fac cu atât mai necesară o explicăție transparentă din partea autorităților competențe.

În același timp, problema nu se oprește la marile întreprinderi energo-intensive. Prețul energiei influențează costurile de producție, prețurile bunurilor și serviciilor, competitivitatea companiilor și puterea de cumpărare a populației.

În timp ce unele companii ar putea beneficia de compensarea unei părți din costuri, gospodăriile și micile întreprinderi nu dispun de aceeași capacitate de negociere și nici de acces automat la un mecanism comparabil de sprijin.

BNS consideră că orice politică energetică trebuie să țînă cont de impactul asupra întregii economii și să evite transferarea costurilor către consumatorii care au cele mai puține posibilități de a le controla.

BNS cere transparență, anchetă parlamentară și măsuri structurale

Blocul Național Sindical solicită:

• Constituirea de urgență a comisiei parlamentare de anchetă privind piața energiei și gazelor, conform solicitării transmise de BNS.

• Clarificarea modului de formare a prețurilor și investigarea, de către instituțiile competențe, a eventualelor practici anticoncurențiale.

• Accelerarea investițiilor în producție, rețele și capacități de stocare, precum și explicarea întârzierilor în autorizarea proiectelor.

• Evaluarea riguroasă a oricărei schemei de ajutor de stat pe energie, inclusiv a impactului său asupra prețurilor, concurenței și consumatorilor care nu beneficiază de sprijin.

• O dezbatere instituțională reală privind securitatea energetică a României, inclusiv implicațiile deciziilor referitoare la gazele naturale din proiectul Neptun Deep.

BNS nu acceptă că dezbaterea despre energie să fie redusă la întrebarea cine primește subvenții și din ce buget sunt plătite. Întrebarea esențială este de ce energia continuă să coste atât de mult, ce împiedică funcționarea eficientă a pieței și cine răspunde pentru lipsa unor soluții structurale.

Guvernanții și parlamentarii trebuie să înțeleagă că banii publici nu pot înlocui responsabilitatea. România are nevoie de energie accesibilă, investiții și o piață transparentă, nu de mecanisme prin care costurile problemelor nerezolvate sunt transferate, încă o dată, către cetățeni.

Blocul Național Sindical va continuă să solicite explicății și măsuri concrete pentru protejarea lucrătorilor, a consumatorilor și a competitivității economiei românești”.

Sursa foto: Facebook Blocul National Sindical