Bugetul 2026 a fost definitivat. Deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB (Document)
Acesta contine:
- Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2026, precum si Raportul privind situatia macroeconomica pe anul 2026 si proiectia acesteia pe anii 2027-2029;
- Proiectul de lege a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2026;
- Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026, precum si STRATEGIA FISCAL-BUGETARA PENTRU PERIOADA 2026 – 2028
Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat sa scada la 5,1% din PIB in 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei in 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei in 2027.
Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectand atat masurile de consolidare fiscala, cat si o imbunatatire a colectarii. Din acest total, 31,1% din PIB reprezinta venituri curente – venituri fiscale, contributii si alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei in 2026, in timp ce veniturile curente se ridica la 636,3 miliarde lei. Constructia bugetara are la baza venituri stabilizate si eficientizarea activitatii administratiei fiscale.
Potrivit Finantelor, in ansamblu, bugetul este construit astfel incat resursele suplimentare sa fie orientate prioritar catre investitii si absorbtia fondurilor europene, in paralel cu continuarea consolidarii fiscal-bugetare. Desi, pe fondul imprumuturilor acumulate in anii anteriori, dobanzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiecteaza in conditiile reducerii deficitului absorbtia unor cheltuieli cu investitiile care se ridica peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precadere cele din fonduri europene.
Bani pentru programele sociale
Bugetul include alocari importante pentru programe sociale si educationale, precum:
• 1,7 miliarde pentru sprijinirea varstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate);
• 1,53 miliarde lei pentru programul „Masa sanatoasa” in scoli;
• 15,48 miliarde lei pentru finantarea serviciilor sociale pentru copii si persoane cu dizabilitati, inclusiv pentru finantarea drepturilor asistentilor personali ai persoanelor cu handicap grav si a indemnizatiilor lunare;
• sprijin pentru infrastructura de drumuri judetene si comunale;
• programe pentru protectia mediului si dezvoltarea comunitatilor locale.
Totodata, sunt prevazute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, in cazul in care mecanismele existente nu acopera cererile de decontare. In acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.
Bani pentru mediul de afaceri
Potrivit Finantelor, bugetul este orientat ferm catre mediul de afaceri si relansare economica, atat prin sumele din investitii care ajung in economie, cat si prin stimularea investitiilor productive, deductibilitati pentru profitul reinvestit si mecanisme moderne de finantare prin capital de stat si credite fiscale dedicate industriei, exploatarii resurselor, inovarii si reintoarcerii capitalului uman din afara tarii in Romania.
Bani pentru comunitatile locale
Bugetul pe 2026 aloca cel mai ridicat nivel de pana acum al resurselor pentru dezvoltarea comunitatilor si autoritatilor publice locale – 86,4 de miliarde de lei fata de 79 de miliarde de lei in 2025 (+7,4 miliarde lei), aproximativ 2/3 din fondurile europene fiind directionate catre proiecte locale si regionale, asigurand astfel cofinantarile necesare si continuitatea investitiilor in teritoriu.
Din TVA sunt alocate 27,7 miliarde lei pentru finantarea bugetelor locale, dintre care:
• 4,5 miliarde lei pentru bugetele locale ale judetelor;
• 17,6 miliarde lei pentru bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor Municipiului Bucuresti;
• 880 milioane lei pentru drumuri judetene si comunale;
• 3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
• 915,6 milioane lei pentru finantarea invatamantului privat si confesional acreditat fara taxe.
Distribuirea impozitului pe venit catre autoritatile locale se realizeaza pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru judete, 63% pentru municipii, orase si comune, 14% pentru fondul national de echilibrare, 6% la dispozitia consiliilor judetene, iar 2% pentru institutii culturale precum teatrele, operele si filarmonicile.
Mecanismele de echilibrare se bazeaza pe cote clare, praguri per locuitor si retineri diferentiate, asigurand un management financiar bazat pe date si modele obiective.
Bani pentru Bucuresti
Pentru 2026 proiectul de buget propune o formula mai echitabila si mai predictibila de finantare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispozitia Consiliului General al Municipiului Bucuresti, destinat finantarii serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului Bucuresti, pentru asigurarea cofinantarii proiectelor de infrastructura si pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala.
Proiectie privind veniturile bugetare
Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentand 36,0% din PIB, veniturile curente reprezentand 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).
Diferenta dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat si veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflecta contributia semnificativa a fondurilor europene si a altor venituri de capital in anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finantari europene evidentiaza rolul esential al acestora in sustinerea investitiilor publice si in stimularea cresterii economice in cadrul proiectului de buget.
Veniturile fiscale sunt estimate sa creasca de la 16,9% din PIB in anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB in anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. In acelasi timp, contributiile de asigurari sociale inregistreaza o crestere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei.
Cheltuieilie statului
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, cresterea fiind determinata in principal de investitii, fonduri europene si costurile finantarii datoriei publice generata de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de cresterea cheltuielilor de functionare ale statului.
Cheltuielile cu dobanzile sunt estimate sa creasca in anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evolutia reflecta atat costurile finantarii deficitului bugetar acumulat in anii anteriori, cat si mentinerea unui nivel inca ridicat al ratelor de dobanda pe pietele financiare. In aceste conditii, cheltuielile cu dobanzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, in contextul in care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o tinta de deficit bugetar de 6,2% din PIB.
Potrivit Finantelor, cheltuielile de asistenta sociala se mentin, in termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere in PIB, acestea scad de la 13,1% in anul 2025 la 12,2% in proiectul de buget pentru 2026, evolutie determinata in principal de cresterea estimata a economiei.
Cheltuielile cu bunuri si servicii se mentin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, in conditiile unui nivel inca ridicat al inflatiei.
Pentru mentinerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabileste si o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asistenta sociala si datoria publica, aceasta din urma fiind plafonata la 62,5% din PIB la sfarsitul anului 2026.
Banii pentru investitii
Volumul total al investitiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decat in 2025, ceea ce ridica ponderea acestora la peste 8% din PIB, fata de 7,2% in anul precedent.
Cea mai mare parte a acestor investitii este sustinuta din fonduri europene, care depasesc 110 miliarde lei, adica aproximativ doua treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene creste cu peste 40% fata de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finantarilor din politica de coeziune, Planul National de Redresare si Rezilienta si instrumentul SAFE pentru consolidarea capacitatilor de aparare. Din aceasta suma, aproximativ 6 miliarde lei reprezinta avansuri pentru proiectele finantate prin SAFE, prin care Romania poate beneficia pana in 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor sustine atat programe de inzestrare militara, cat si dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duala, inclusiv proiecte strategice de infrastructura de transport in zona de est a Romaniei, precum Pascani–Suceava–Siret si Targu Neamt–Iasi–Ungheni.
“PNRR ramane o componenta esentiala a bugetului pentru 2026. Romania mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeana, iar multe dintre proiecte se afla deja in stadii avansate de implementare. Pana in august 2026 trebuie finalizate investitii majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructura spitaliceasca si investitii in energie, eficienta energetica si mobilitate urbana.
Pentru a maximiza impactul fondurilor europene si a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acorda o pondere mai mare finantarilor din granturi fata de cele din imprumuturi. Aceasta reconfigurare a fost posibila in urma modificarii PNRR aprobate in toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv si de traiectoria de ajustare agreata cu Comisia Europeana.
In acest proces, Ministerul Finantelor a sprijinit transferul unor proiecte importante din componenta de imprumut in cea de grant, inclusiv Autostrada Moldovei si programele din Valul Renovarii, investitii cu impact major pentru economie si pentru modernizarea comunitatilor locale.
Structura fondurilor dedicate investitiilor:
• Fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 mld. lei (+42% fata de anul 2025)
• PNRR – granturi: 41,4 mld. lei (+43% fata de anul 2025)
• PNRR – imprumuturi: 12,0 mld. lei (se mentin la acelasi nivel)
• SAFE - imprumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (autostrada Moldovei + echipamente si tehnica militara)
• Programe cu finantare rambursabila: 2,4 mld. lei (+40 % fata de anul 2025)
• Programe nationale de finantare (inclusiv aparare): 50 miliarde lei (se mentin aproximativ la acelasi nivel)
Legea bugetului pe 2026 introduce un cadru detaliat si modern de flexibilitate bugetara, care permite redistribuiri rapide intre proiecte UE, PNRR si Fondul pentru modernizare; protejeaza fondurile europene nerambursabile; permite adaptarea la intarzieri sau accelerari in fluxurile de finantare; impune termene stricte pentru raportare si monitorizare in timp real a executiei bugetare si coreleaza cheltuielile de indicatori de performanta, standarde de cost si norme metodologice. Bugetul permite astfel realocari intre programe si proiecte, astfel incat implementarea investitiilor sa poata fi adaptata rapid in functie de ritmul de absorbtie a fondurilor.
Prin actuala arhitectura vor fi posibile ajustari rapide in functie de fluxurile de finantare, asigurand astfel continuitatea proiectelor strategice si accelerarea investitiilor publice”, anunta Finantele.
