Banca Nationala a Romaniei (BNR) condusa de Mugur Isarescu, (foto), a decis miercuri, 12 noiembrie  2025, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie) la nivelul de 6,50 la suta pe an. 

In functie de rata dobanzii de politica monetara, bancile stabilesc dobanzile pe care le practica. Avand in vedere ca valoarea dobanzii-cheie stagneaza, teoretic ratele la banca ar trebui sa nu mai creasca. Asta intrucat rata dobanzii de politica monetara  este cea care da tonul celorlalte din piata. Atunci cand BNR majoreaza dobanda-cheie, scopul fiind scaderea inflatiei, este de asteptat ca bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit. Acest lucru nu ar trebui insa sa se intample, avand in vedere decizia BNR. 

Iata anuntul BNR:

"Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 12 noiembrie 2025, a hotarat urmatoarele:
-Mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an;
-Mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50  la suta pe an;
-Mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit".

Prognoza Bancii Nationale

Institutia condusa de Isarescu arata ca rata anuala a inflatiei s-a marit marginal in septembrie, la 9,88 la suta, de la 9,85 la suta in august 2025, in conditiile in care noile cresteri de dinamica consemnate de preturile combustibililor si energiei si de subcomponentele non-alimentare ale inflatiei de baza au fost contrabalansate aproape in totalitate de evolutiile de sens opus de pe segmentele LFO si produse din tutun. Pe ansamblul trimestrului III 2025, rata anuala a inflatiei a crescut astfel la 9,88 la suta, de la 5,66 la suta in iunie, in contextul expirarii la 1 iulie a schemei de plafonare a pretului la energia electrica si al majorarii incepand cu 1 august a cotelor de TVA si a accizelor

Potrivit prognozei, rata anuala a inflatiei va consemna o scadere modesta in urmatoarele trei trimestre, si pe o traiectorie fluctuanta si semnificativ mai ridicata decat cea din proiectia precedenta, pe fondul efectelor directe tranzitorii peste asteptari exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a pretului la energia electrica si de majorarea incepand cu 1 august a cotelor de TVA si a accizelor. 
BNR arata ca va cunoaste insa o corectie descendenta abrupta in trimestrul III 2026, odata cu epuizarea efectelor directe ale celor doua socuri pe partea ofertei, si isi va relua apoi descresterea, intr-un ritm totusi mai lent decat s-a previzionat anterior si de la un nivel relativ mai inalt, reintrand in trimestrul I 2027 si coborand usor in interiorul intervalului tintei pana la finele orizontului proiectiei.
Asta in conditiile intensificarii presiunilor dezinflationiste ale deficitului de cerere agregata. Acesta este anticipat sa creasca ceva mai pronuntat comparativ cu proiectia precedenta, in contextul pachetelor de masuri fiscal-bugetare corective implementate incepand cu luna august 2025.