analize

De la liberalism la taxare

24 August 2025 10:50 Lumea Banilor

Florin Citu, ex-ministru de Finante, ex-premier

De la liberalism la taxare: patru ani de intoarcere economica. Cinci runde de cresteri de taxe si promisiunea reducerii statului. Rezultatele, nu intentiile, sunt cele care conteaza.

Actuala politica economica a Romaniei, promovata de cele patru guverne care s-au succedat in perioada 2022–2025, marcheaza o intoarcere la 180 de grade fata de abordarea liberala din 2020–2021. Daca atunci accentul era pus pe reducerea deficitului prin controlul cheltuielilor si pe stimularea economiei prin predictibilitate fiscala, din 2022 strategia s-a schimbat radical: cresteri de taxe si promisiunea – cel mult marginala – a reducerii statului. In acesti patru ani au avut loc cinci runde succesive de majorari de taxe, toate justificate prin acelasi argument: deficitul va scadea, datoria se va stabiliza, iar statul va deveni mai suplu.
Intrebarea esentiala este simpla: cum stim daca acest experiment a functionat?
Milton Friedman avertiza limpede: "Una dintre cele mai mari greseli este sa judeci politicile si programele dupa intentii, nu dupa rezultate.” Daca luam in serios acest principiu, nu conteaza discursurile, ci indicatorii concreti care arata daca Romania e mai solida sau mai fragila dupa patru ani de ajustari fiscale.
Ce trebuie sa urmarim
1. Deficit bugetar – a scazut vizibil si sustenabil sau ramane in jur de 7–8% din PIB?
2. Datoria publica – s-a stabilizat sau a continuat sa creasca spre 60% din PIB si mai sus?
3. Deficitul de cont curent – s-a redus, semn ca economia se reechilibreaza, sau ramane ridicat, indicand dependenta de finantare externa?
4. Cheltuieli publice – s-a redus efectiv dimensiunea statului in economie?
5. Venituri fiscale – au crescut printr-o baza economica mai sanatoasa si o colectare mai buna, sau doar prin presiune fiscala care descurajeaza investitiile si creste evaziunea fiscala?
6. Crestere economica – daca masurile au functionat, ar trebui sa vedem accelerare, nu stagnare.
7. Investitii private si ISD – un test al increderii: capitalul vine sau fuge?
8. Costul de finantare – dobanzile la titlurile de stat scad (semn de credibilitate) sau cresc (semn de risc)?
9. Ratingul de tara – se imbunatateste sau ramane cu „outlook negativ”?
10. Inflatia – scade in urma consolidarii sau ramane alimentata de politicile fiscale?
11. Libertatea economica si dereglementarea – scorurile internationale si realitatea de zi cu zi arata un stat mai suplu sau unul mai interventionist?
De ce conteaza
Lista nu e complicata si nici nu lasa loc de interpretari. Daca dupa patru ani de ajustari si cinci runde de taxe mai mari deficitul e tot mare, datoria creste, investitiile fug, iar libertatea economica scade, atunci raspunsul e simplu: experimentul a esuat.
Milton Friedman avea dreptate. Iar politicienii pot ignora realitatea economica pentru o vreme. Dar realitatea nu ii va ignora la nesfarsit.