DEZASTRUL LASAT DE PNL POATE FI REPARAT – „Companiile strategice performante nu trebuie privatizate”

Dezastrul lasat de catre guvernarea PNL in economie poate fi reparat, astfel incat Romania sa evite retrogradarea din partea agentiilor de rating.

Este principala idee ce se desprinde din mai multe analize publicate pe Facebook luni, marti si miercuri (19-21 octombrie 2020) de catre economistul Cristian Socol, artizanul programului de guvernare al PSD din perioada 2017-2019.

Unele dintre cele mai importante masuri pentru revenirea economica se refera la cresterea colectarii veniturilor la bugetul de stat si reducerea risipei banului public. In acelasi timp, statul trebuie sa evite privatizarea companiilor performante din domenii strategice, subliniaza analistul economic.

Tot in cele patru postari, Socol expune cele mai importante directii de actiune din programul de guvernare al PSD pentru intervalul 2020-2024.

Redam cele patru analize ale profesorului Cristian Socol (postate aici, aici, aici si aici):

„Cu agentiile de rating se discuta in mare parte tehnic, mai putin politic!

Ratingul Romaniei va fi mentinut de catre toate cele 3 agentii principale, in ciuda derapajelor grave din ultimul an. Se va mai acorda inca o amanare. In conditii de incertitudine / pandemie, nu va fi omorata o destinatie de plasare a resurselor investitorilor la dobanzi extrem de mari, intr-o tara europeana. In plus, de cativa ani agentiile de rating nu mai iau decizii cu un grad mare de prociclicitate.

In martie, la urmatoarea evaluare, va fi mai dificil.

Oricum Romania se imprumuta de ceva timp la randamente asociate tarilor cu rating junk, deoarece investitorii / creditorii au incorporat in decizia lor explozia datoriei guvernamentale in PIB (ex de la 36,4% in oct 2019 la un record istoric de 42,2% in iulie 2020), adancirea deficitului de balanta comerciala la un record istoric de 11,5 miliarde euro la opt luni, explozia deficitului bugetar la un record istoric de 54 miliarde lei (5,4% din PIB), cresterea cu 8 miliarde euro a datoriei externe totale precum si caderea economica de 5-6% estimata de Consiliul Fiscal pentru sfarsitul anului. Si multe altele.

Angajamentele privind programul de corectie macroeconomica implementat incepand de anul viitor, sprijinul dat de BNR inclusiv via BCE pentru finantarea stabile a deficitului bugetar (cat se va mai putea?!), potentialul de multiplicare oferit de eventuala absorbtie de fonduri europene din CFM 2014-2020, CFM 2021-2027 si Programele de sprijin ptr revenirea din criza coronavirus, statutul de tara membra UE si un efort diplomatic sustinut vor amana decizia de downgrade pe ratingul Romaniei pana in luna martie a anului viitor, cel mai probabil.

In pregatirea rundelor de discutii cu agentiile de rating, consider ca un bun ajutor pentru decidentii MFP ar fi constituirea unei echipe formate din principalele directii din minister, colectiv ce trebuie sa analizeze in detaliu criteriile de evaluare ale celor 3 mari agentii de rating (metodologiile se gasesc detaliate), sa faca o matrice SWOT legata de modul in care se respecta acesti indicatori precum si o analiza comparativa pv ratingul si performanta / lipsa de performanta a celorlalte tari UE in indeplinirea indicatorilor (mai ales tarile din clusterul nostru). Aici conteaza in proportie ridicata discutiile tehnice. La analiza expert / subiectiva facuta de agentiile de rating conteaza argumentele de alta natura - risc politic, social, economic, pozitia geostrategica s.a.

Cooperarea cu BNR este strict necesara. Acum este evidenta simbioza BNR-Guvern- conducerea Consiliului Fiscal. Este un avantaj in negocieri si evaluari. Echipa din fosta guvernare nu stiu sa fi primit vreun sprijin in argumentarea pozitiei MFP in fata agentiilor de rating.

Incepand cu anul 2013, cand s-a pus problema upgrade ului / downgrade ului de perspectiva / rating pentru Romania, am analizat cu atentie - impreuna cu un coleg - metodologia celor 3 mari agentii de rating. Am mers pe urmele lor, facand si o analiza comparativa cu alte tari din UE, pe grupe de indicatori. Acest exercitiu trebuie facut si acum de catre expertii din institutiile amintite”.

„Agentiile de rating vor sa vada un program, o viziune, o cale, un drum, o prognoza, o gandire, un rationament, un plan, o strategie. Programul Economie si Fiscalitate propus spre dezbatere de catre social democrati respecta aceste principii simple.

I. Are obiective strategice: 1. Revenirea economica prin investitii masive pe partea de oferta si stimularea moderata a consumului, dinspre cerere; 2. Siguranta locului de munca - toate programele de sprijin sunt conditionate de mentinerea / crearea de locuri de munca; 3. Continua iesirea din cercul vicios al salariilor mici si consolidarea clasei de mijloc, prin reducerea impozitarii muncii -0 impozit pe venit pe salariul minim indiferent de nr de copii in intretinere si 0 impozit pe venit la un salariu de 3000 lei cu 2 copii in intretinere s.a. (folosind instrumentul cresterii deducerilor personale si pentru familii cu mai multi copii); 4. Programul Fabricat in Romania - productie interna si refacerea unor ramuri care angajeaza forta de munca si reduc deficitul balantei comerciale - chimica, petrochimica, tractoare si utilaje agricole, medicamente, constructii de nave s.a.

II. Are tinte finale - unde vom gasi Romania in 2024 - analiza pe baza principalilor indicatori sociali.

III. Are surse de finantare - detaliat, de unde banii pentru a acoperi financiar masurile si programele de politici publice propuse?

IV. Are institutii responsabile si termene de implementare.

Agentiile de rating vor sa vada un program, o viziune, o cale, un drum, o prognoza, o gandire, un rationament, un plan, o strategie. Deocamdata, Programul propus de social democrati este singurul pe piata ideilor / programelor propuse de partidele politice din Romania care respecta aceste principii”.

„Scriam ieri aici ca agentiile de rating vor sa vada un plan, un program, o strategie.

Doi. Agentiile de rating apreciaza consistenta, credibilitatea programului propus prin prezentarea detaliata, argumentata a surselor de finantare ale programului.

De unde banii? - este una dintre principalele intrebari la care trebuie sa se raspunda. Tocmai de aceea, Programul Economie si Fiscalitate prezentat public de social democrati indica in clar Mixul de finantare pentru Romania in urmatorii 4 ani. Se prezinta detaliat modelarea surselor de finantare si a efectelor de multiplicare in economie pe 4 piloni: fonduri europene din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 si 2021-2027 + programele de sprijin recente Mecanismul de Rezilienta, SURE s.a., surse de finantare din bugetul de stat in programare multianuala pe 4 ani (intr-o varianta mai pesimista decat prognozele guvernului), efectele de multiplicare asupra veniturilor bugetului de stat prin actiunea Fondului strategic de Investitii (incepand cu anul 2022) si efectele de multiplicare asupra veniturilor bugetului de stat din cresterea veniturilor populatiei.

Expertii MFP din echipa de negociere pot folosi aceste modelari, toate sursele de finantare trecute in Program fiind potentiale, dar certe - toate sunt izvorate din documente oficiale ale Comisiei Europene, surse bugetare multianuale, acorduri de imprumut cu BEI, BERD, BM pentru dezvoltari sectoriale precum si alte reglementari in vigoare. Totul se bazeaza pe legi si reglementari certe, in vigoare, asa cum se procedeaza si la intocmirea bugetului de stat.

De unde banii? - asta se explica detaliat in prima parte a Programului Economie si Fiscalitate, propus de social democrati. Si este important ca aceste modelari sa fie prezentate agentiilor de rating pentru a intelege cum poate fi realizata revenirea economica rapida concomitent cu refacerea stabilitatii macroeconomice si cresterea graduala a puterii de cumparare a populatiei.

Agentiile de rating apreciaza prezentarea detaliata a surselor de finantare pentru urmatorii 4 ani. Mai ales in conditiile in care necesarul de finantare al Romaniei a explodat in ultimul an la 14,3% din PIB, de la o medie de 7,9% din PIB in perioada 2017-2019. (vezi prezentarea Consiliului Fiscal)

Despre masurile de reducere a risipei banului public si crestere a veniturilor la bugetul de stat, in postarea viitoare”.

„In ultimele 2 postari am argumentat modul in care agentiile de rating apreciaza existenta unui program macroeconomic detaliat si prezentarea mix ului de finantare multianual.

In prezenta postare voi explica modalitatea prin care MFP poate prezenta de o maniera credibila masurile de reducere a risipei banului public si crestere a colectarii veniturilor la bugetul de stat. Deficitul bugetar la 9 luni va ajunge la 6% din PIB, record istoric postdecembrist. Trebuie retinut ca pachetul de sprijin pentru economie aferent crizei Sars Cov 2 este de 1,5-2%, asa cum estimeaza Consiliul Fiscal. Tot expertii CF arata ca la sfarsitul acestui an deficitul bugetar va ajunge la 9,4% din PIB, imens.

Nevoia de reasezare a bugetului conform noilor prioritati trebuia facuta de la prima rectificare. Nu s-a facut, ba mai mult nici la a doua rectificare nu s-a vazut vreun progres in rationalizarea cheltuielilor publice ce nu sunt strict necesare, prioritizarea investitiilor s.a.m.d Nimic.

Pe partea de venituri nu au fost implementate masuri consistente de crestere a colectarii veniturilor la buget. De exemplu arieratele la bugetul general consolidat au crescut la un neverosimil nivel de 26,5 miliarde lei (plus 7,2 miliarde lei adica 0,7% din PIB), din care 6,2 miliarde lei sume neincasate la bugetul de pensii si 2,9 miliarde lei sume neincasate la bugetul de sanatate! (vezi detalii in tab 5.1: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Buletin_statistic_fiscal1_2020.pdf). Nu se constata masuri consistente de reducere a evaziunii fiscale estimata la 10-11% din PIB ul Romaniei adica 23-24 miliarde euro.

Avand in vedere cele de mai sus, agentiile de rating vor aprecia existenta unui plan multianual de masuri pentru reducerea risipei banului public si cresterea colectarii veniturilor la bugetul de stat.

Nu este nevoie de cresterea taxarii companiilor, ci de incasarea integrala la buget a impozitelor si taxelor actuale in urmatorii 4 ani. In Programul Economie si Fiscalitate propus de social democrati exista masuri care pot fi prezentate agentiilor de rating.

Astfel, "scanarea" bugetelor entitatilor publice si prioritizarea cheltuielilor reprezinta o prima masura de implementat. Reducerea cheltuielilor cu bunuri si servicii (partea nefinantata din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate) si prioritizarea programelor in noile conditii ale crizei sanitare poate conduce la economii de minimum 4 miliarde lei.

Introducerea contractelor de performanta in institutiile publice si companiile de stat (unde va asigura cresterea eficientei guvernantei corporative) poate aduce un plus la bugetul de stat de minimum 1 miliard lei. Companiile de stat performante din domenii strategice nu trebuie privatizate, nici macar partial.

Digitalizarea marilor sisteme publice poate aduce economii nete la buget cuprinse intre 0,5% din PIB in 2021 pana la 2% din PIB in anul 2024. In capitolele sectoriale prezentate de catre social democrati exista masuri tintite pentru realizarea acestui obiectiv.

Pe partea de venituri, digitalizarea ANAF, interconectarea caselor de marcat si folosirea corecta a matricii de risc in ceea ce priveste evaziunea sunt masuri care pot creste colectarea veniturilor la buget cu 16 miliarde lei. Concomitent, implementarea directivei europene BEPS pv erodarea bazei impozabile si transferul profiturilor + transfer pricing si restituirea TVA si a creantelor doar dupa compensarea obligatiilor pot aduce la bugetul de stat minimum 5 miliarde lei.

Nu in ultimul rand recuperarea in primul an a minimum 8 miliarde lei din arieratele fata de bugetul de stat (din totalul de 26,5 miliarde lei) trebuie sa reprezinte unul dintre criteriile de performanta ale conducerii ANAF.

Am prezentat detaliat doar cateva dintre masurile ce pot fi prezentate. Agentiile de rating apreciaza predictibilitatea, vor sa vada un plan credibil de imbunatatire a situatiei finantelor publice din Romania”.