Banca Nationala a Romaniei (BNR) - condusa de Mugur Isarescu (foto centru) - a decis vineri, 15 mai 2026, sa pastreze neschimbata rata dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie) la nivelul de 6,50 la suta pe an.

In functie de rata dobanzii de politica monetara, bancile stabilesc dobanzile pe care le practica. Avand in vedere ca valoarea dobanzii-cheie stagneaza, teoretic ratele la banca ar trebui sa nu mai creasca. Asta intrucat rata dobanzii de politica monetara  este cea care da tonul celorlalte din piata. Atunci cand BNR majoreaza dobanda-cheie, scopul fiind scaderea inflatiei, este de asteptat ca bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit. Acest lucru nu ar trebui insa sa se intample, avand in vedere decizia BNR.

Iata anuntul BNR:

“Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 15 mai 2026, a hotarat urmatoarele:
    • Mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an;
    • Mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50 la suta pe an;
    • Mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”.

Rata inflatiei  

Potrivit BNR, anuala a inflatiei si-a intrerupt in martie 2026 traiectoria lent descendenta, marindu-se la 9,87 la suta, de la 9,31 la suta in februarie, ca urmare a scumpirii semnificative a combustibililor in contextul razboiului din Orientul Mijlociu, ce a fost contrabalansata in mica masura de scaderile minore de dinamica consemnate pe segmentele energie si preturi administrate, precum si la nivelul inflatiei de baza.

Pe ansamblul trimestrului I 2026, rata anuala a inflatiei a inregistrat astfel o crestere usoara de la 9,69 la suta in decembrie 2025, in conditiile in care influentele venite in acest interval din scumpirea combustibililor si din reamplificarea moderata a dinamicilor pe segmentele LFO si produse din tutun le-au devansat intrucatva pe cele decurgand din scaderea semnificativa a preturilor gazelor naturale si energiei electrice, precum si din decelerarea usoara a inflatiei de baza.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat s-a inscris in debutul anului pe o panta lent descrescatoare, ajungand la 8,2 la suta in martie, de la 8,5 la suta in decembrie 2025, sub impactul unor efecte de baza dezinflationiste si al descresterii cotatiilor unor marfuri agroalimentare si a dinamicii preturilor importurilor, dar si pe fondul slabirii cererii de consum.

In luna aprilie 2026, rata anuala a inflatiei a urcat la 10,71 la suta, in principal ca efect al cresterilor semnificative de dinamica consemnate pe segmentele gaze naturale, combustibili si preturi administrate, sub influenta unor efecte de baza nefavorabile si a ascensiunii cotatiei petrolului, careia i s-a alaturat impactul majorarii considerabile a chiriilor pentru locuintele de stat.