Rata anuală a inflației s-a mărit în septembrie la 6,61 la sută, de la 6,17 la sută în august 2026, în principal ca urmare a scumpirii consistente a combustibililor și gazelor naturale. Iar creșterea va continua.

Banca Națională a României (BNR) anunță că rata anuală a inflației se va mări ușor în ultimele luni ale anului curent, în principal pe fondul influențelor așteptate să decurgă din scumpirile recente ale combustibililor și energiei, dar și din evoluția cursului de schimb al leului.

Analiza Consiliului de Administrație al BNR arată că inflația se va înscrie însă ulterior pe o traiectorie gradual descrescătoare, reintrând în interiorul intervalului țintei în trimestrul I 2028, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor de prețuri provocate în 2026 de șocul energetic și de seceta severă. Dar și în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată.
Acesta este așteptat să se adâncească și în semestrul II 2026 - în contextul corecției bugetare, dar și al crizei energetice -, și să se restrângă treptat ulterior, pe o traiectorie vizibil mai ridicată totuși decât cea previzionată anterior.

Prețul energiei electrice

Incertitudini și riscuri decurg însă pe mai departe din evoluția viitoare a prețului energiei electrice, precum și din traiectoria cotației țițeiului, cu implicații asupra cotațiilor altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.

Potrivit BNR, incertitudini rămân, de asemenea, asociate măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri notabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.