Romania, corigenta la implementarea PNRR. Scenariu BNR: risc de pierdere a unor fonduri europene substantiale (Raportul)
BNR arata intr-un raport ca Romania se numara printre economiile cu cele mai putine progrese in ceea ce priveste implementarea PNRR, inregistrand o rata de indeplinire a tintelor si jaloanelor asumate de 27 la suta, sub media UE de 32 la suta in iunie 2025. Nivelul redus al realizarilor inregistrate pe parcursul celor patru ani, raportat la termenul-limita pentru finalizarea tuturor jaloanelor si tintelor, face putin probabila recuperarea intarzierilor in intervalul de timp ramas.
“Acest scenariu implica pierderea unor fonduri europene substantiale si neimplementarea unor reforme si investitii majore care ar putea sustine tranzitia Romaniei catre un model de crestere sustenabila”, precizeaza Banca Nationala.
Rata de absorbtie
In raport se mai arata ca intensificarea ritmului de absorbtie a fondurilor europene nerambursabile trebuie sa reprezinte o prioritate la nivel national. Iar o atragere eficienta a fondurilor europene poate contribui semnificativ la consolidarea economiei romanesti prin reforme si investitii, sporind rezilienta si competitivitatea acesteia, mai ales in contextul actual intern si international dificil.
"Cu toate acestea, ritmul lent de implementare a Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), marcat de neindeplinirea la timp a tintelor si jaloanelor asumate, a condus la amanarea transmiterii cererilor de plata si, implicit, la blocaje in accesarea fondurilor si la intarzierea investitiilor planificate. De la initierea programului, in anul 2021, pana in luna iunie 2025, Romania a incasat 10,72 miliarde euro, dintre care 4,32 miliarde euro reprezinta imprumuturi si 6,4 miliarde euro granturi, cumuland putin peste o treime din alocarea totala”.
Plata suspendata
Ex-ministrul Investitiilor, Marcel Bolos, anunta in 30 mai 2025 ca s-a suspendat de catre Comisia Europeana plata a 869 milioane euro din cauza neindepliniii a unor jaloane din PNRR, printre acestea fiiind si reforma pensiile de serviciu, cunoscute ca si “speciale”. Alt jalon neindeplinit este legat de operationalizarea Autoritatii de Monitorizare a Indicatorilor de Performanta a Intreprinderilor Publice (AMEPIP), iar altul are legatura cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei.
Potrivit lui Bolos, Comisia Europeana a emis decizia 3.847 din 28 mai 2025 prin care a aprobat in legatura cu cererea de plata numarul 3 plata sumei de 1,279 miliarde euro, din care componenta de grant este 622 milioane de euro, iar cea de imprumut este de 657 milioane de euro. Prin aceeasi decizie, Comisia Europeana a decis suspendarea sumei de 869 milioane de euro, din care componenta de grant este de 814 milioane de euro si cea de imprumut de 55 milioane de euro este componenta de imprumut.
Romania are termen pana la sfarsitul lunii noiembrie 2025 sa rezolve problemele cu aceste jaloane, reducerea deficitului fiind o procedura separata.
