Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, institutie condusa de Mugur Isarescu (foto), arata ca rata anuala a inflatiei va continua probabil sa scada in urmatoarele luni in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu, publicata in Raportul asupra inflatiei din mai, care anticipa coborarea acesteia la nivelul de o cifra in trimestrul III, iar apoi la 7,1 la suta in decembrie 2023 si la 3,9 la suta la finele orizontului proiectiei.

S-a observat ca determinantii majori ai descresterii viitoare a ratei anuale a inflatiei raman factorii pe partea ofertei, in principal efectele de baza dezinflationiste si ameliorarea functionarii lanturilor globale de productie/aprovizionare, alaturi de amplele corectii descendente consemnate in ultimele trimestre de cotatiile unor marfuri, mai ales ale energiei, titeiului si materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionarii pietelor en-gros. Efectele de baza vor continua sa se manifeste indeosebi pe segmentul produselor energetice, precum si pe cel al alimentelor procesate, afectand astfel vizibil si dinamica inflatiei de baza in perioada urmatoare, in timp ce influentele descresterii unor cotatii sunt de asteptat sa se transmita treptat, au remarcat membrii Consiliului.

Plafonarea adaosului la alimente, un risc

Potrivit BNR, incertitudini si riscuri la adresa actualei perspective a inflatiei decurg totusi din reducerea suplimentara a livrarilor de titei anuntata recent de catre tarile OPEC, dar si din masura de plafonare temporara a adaosului comercial la produse alimentare de baza, au semnalat membrii Consiliului.

In acelasi timp, s-a convenit ca din partea pozitiei ciclice a economiei sunt de asteptat presiuni inflationiste mai moderate si in atenuare mai pronuntata pe orizontul scurt de timp decat in prognoza precedenta, in conditiile in care noile evaluari indica o crestere economica mai modesta pe ansamblul trimestrelor II si III comparativ cu previziunile anterioare, dupa incetinirea peste asteptari a ritmului acesteia in trimestrul I. Evolutiile fac probabile valori mai reduse si in descrestere mai rapida ale excedentului de cerere agregata in perspectiva apropiata, fata de cele evidentiate in prognoza din luna mai, au apreciat membrii Consiliului.

Accesarea fondurilor europene

"Totodata, incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, decurg din prelungirea razboiului din Ucraina si a sanctiunilor asociate, care ar putea exercita efecte adverse suplimentare asupra increderii populatiei si investitorilor, precum si asupra veniturilor acestora, dar si asupra economiilor principalilor parteneri comerciali, au aratat in mai multe randuri membrii Consiliului.

In acelasi timp, incertitudini si riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale si celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, facand referiri la datele privind executia bugetara din primele cinci luni ale anului, precum si la majorarile salariale recente sau potentiale acordate in sectorul public, in actuala conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global. Au fost evocate insa si procedura de deficit excesiv si angajamentele asumate in cadrul acesteia, de natura sa reclame adoptarea unor masuri fiscal-bugetare consistente in vederea continuarii consolidarii bugetare conform calendarului stabilit.

S-a subliniat din nou ca un mix echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung, sunt esentiale pentru stabilitatea macroeconomica si pentru intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse”.