Avocatul Mihai Rapcea (foto) – vicepresedintele Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Apatrizilor si Refugiatilor (APADAR) – a semnalat Primariei Capitalei vineri, 24 iulie 2025, sapte nereguli in Strategia de Incluziune a Migrantilor in Municipiul Bucuresti.

Amintim ca vineri a fost ultima zi a perioadei de consultare publica, in care cetatenii au putut trimite sugestii in legatura cu aceasta strategie (click aici pentru a citi).

In esenta, pe langa termenul prea scurt dedicat dezbaterii publice si mai ales suprapus peste perioada concediilor de vara, avocatul acuza ca strategia este inaplicabila, din cauza ca principalele atributii in materie de imigranti nu le au primariile ci Inspectoratul General pentru Imigrari (IGI). De asemenea, Rapcea reclama ca, prin acest demers, Primaria Municipiului Bucuresti ii discrimineaza pe romanii din diaspora, care nu beneficiaza de facilitati pentru intoarcerea in tara.

Totodata, Mihai Rapcea avertizeaza ca strategia nu contine niciun studiu de impact cu privire la riscurile pe care migrantii le prezinta la adresa sigurantei publice.

In fine, avocatul subliniaza ca nici macar migrantii insisi nu au fost consultati in procesul de elaborare a acestei strategii.

Redam principalele argumente ale avocatului Mihai Rapcea (vezi facsimil):

„Stimate doamne si domni,

Asociatia pentru Apararea Drepturilor Apatrizilor si Refugiatilor (APADAR) isi exprima preocuparea fata de procesul de elaborare si dezbatere publica a proiectului 'Strategia de Incluziune a Migrantilor in Municipiul Bucuresti', conform anuntului nr. 1119 din 10.07.2025, publicat de Primaria Municipiului Bucuresti. In calitate de organizatie non-guvernamentala dedicata apararii drepturilor migratilor si refugiatilor, dorim sa aducem in atentia dumneavoastra o serie de observatii critice cu privire la acest proiect, solicitand, totodata, masuri concrete pentru remedierea deficientelor identificate.

1. Termenul scurt pentru dezbaterea publica si perioada aleasa

Consideram ca termenul acordat pentru consultarea publica, asa cum este mentionat in documentul furnizat (pagina 1: 'Anunt referitor la elaborarea unui proiect de act normativ'), este insuficient, mai ales avand in vedere importanta, impactul si volumul considerabil de informatie al Strategiei (peste 70 de pagini, conform documentului). Perioada aleasa pentru dezbatere, in plina vara (iulie 2025), coincide cu vacantele multor cetateni, organizatii si institutii, ceea ce reduce semnificativ capacitatea partilor interesate de a participa activ si de a formula propuneri fundamentate.

Acest aspect contravine principiilor transparentei decizionale prevazute de Legea nr. 52/2003, care stipuleaza la art. 7 alin. (1) ca autoritatile publice au obligatia de a asigura o consultare reala si efectiva. Un termen restrans, combinat cu perioada estivala, limiteaza accesul la dezbatere al organizatiilor non-guvernamentale, al comunitatilor de migranti si al cetatenilor interesati.

Solicitare: Propunem prelungirea termenului de consultare publica cu minimum 30 de zile suplimentare, pana la data de 10 septembrie 2025, pentru a permite o analiza detaliata si contributii substantiale din partea tuturor partilor implicate.

2. Suprapunerea competentelor cu alte institutii

Strategia propusa de Primaria Municipiului Bucuresti (paginile 31-33: 'Grupul de lucru pentru incluziune al PMB' si 'Cadrul operational') creeaza o suprapunere nejustificata cu atributiile altor institutii, in special ale Inspectoratului General pentru Imigrari (IGI), care, conform Ordonantei de Urgenta nr. 194/2002, este autoritatea principala responsabila pentru gestionarea regimului strainilor in Romania. O analiza a Codului Administrativ (OUG nr. 57/2019) si a altor acte normative relevante, cum ar fi Legea nr. 215/2001 (abrogata si integrata in Codul Administrativ), arata ca primariile nu au competente in domeniul migratiei.

Conform art. 129 alin. (1) din Codul Administrativ, autoritatile administratiei publice locale, inclusiv primariile, au atributii in domenii precum urbanismul, serviciile publice locale, educatia, sanatatea, protectia sociala si cultura, dar nu se mentioneaza gestionarea migratiei sau integrarea strainilor ca o competenta a acestora. In schimb, OUG nr. 194/2002 atribuie IGI responsabilitati clare privind controlul sederii, eliberarea vizelor si permiselor de sedere, precum si coordonarea integrarii strainilor (art. 7). De asemenea, art. 5 alin. (5) din Codul Administrativ prevede ca autoritatile locale pot avea initiative doar in domeniile care nu sunt atribuite expres altor autoritati publice, ceea ce exclude migratia, un domeniu rezervat autoritatilor centrale, in special IGI si Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Documentul mentioneaza colaborarea cu diverse institutii, dar nu clarifica modul in care PMB va evita duplicarea eforturilor sau suprapunerile institutionale (pagina 61: 'Politici, strategii, cadre si legislatie aplicabila').

Strategia face referire la accesul migrantilor la educatie, sanatate si piata muncii (paginile 14, 21, 22) – domenii care, desi pot implica primariile in mod indirect (de exemplu, prin gestionarea scolilor sau a asistentei sociale), sunt reglementate in principal de IGI si alte institutii centrale, cum ar fi Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Crearea unui 'Grup de lucru' (pagina 31) si alocarea de resurse suplimentare de catre PMB risca sa genereze ineficienta administrativa si confuzie pentru migranti, care ar putea fi directionati catre mai multe institutii pentru aceleasi servicii.

Recomandare: Solicitam clarificarea competentelor PMB din punct de vedere al atributiilor sale din perspectiva legislatiei, in raport cu IGI si alte autoritati centrale, precum si o justificare clara a necesitatii acestui grup de lucru, pentru a preveni fragmentarea responsabilitatilor si risipa de resurse. Propunem ca strategia sa se limiteze la domenii in care primaria are competente legale explicite, cum ar fi sprijinul logistic pentru programele de integrare coordonate de IGI, si sa evite asumarea unor responsabilitati care depasesc cadrul legal actual.

3. Lipsa distinctiei intre refugiati si migranti economici

Strategia nu face o distinctie clara intre refugiati si migranti economici – ceea ce contravine legislatiei internationale si nationale privind protectia refugiatilor, inclusiv Conventia de la Geneva din 1951, la care Romania a aderat prin Legea nr. 46/1991 (mentionata in document, pagina 65). Refugiatii beneficiaza de protectie internationala datorita persecutiilor din tarile de origine, in timp ce migrantii economici aleg sa migreze din motive economice, fara a indeplini criteriile pentru azil.

Documentul (pagina 18: 'Persoanele care au venit in Romania dintr-o tara non-UE') amesteca aceste categorii, propunand masuri de incluziune care nu tin cont de statutul juridic diferit al acestor grupuri. De exemplu, accesul la cursuri de limba romana sau asistenta sociala (pagina 20) este prezentat in mod uniform, fara a prioritiza refugiatii, care au nevoi specifice datorita vulnerabilitatilor lor.

Mai mult, acordarea de drepturi suplimentare migrantilor economici, cum ar fi accesul la programe de integrare finantate din fonduri publice (pagina 66: 'Resursele financiare actuale provin din fonduri ale Uniunii Europene'), este inechitabila fata de cetatenii romani. Aproximativ 6 milioane de romani traiesc in diaspora, conform datelor Eurostat (2023), dar nu beneficiaza de programe similare pentru reintegrare in Romania. Aceasta discrepanta creeaza un sentiment de inechitate sociala, care poate amplifica tensiunile in comunitatile locale.

Recomandare: Propunem revizuirea strategiei pentru a include o distinctie clara intre refugiati si migranti economici, cu masuri specifice pentru fiecare categorie, in conformitate cu legislatia internationala si nationala. De asemenea, sugeram initierea unor programe de reintegrare pentru diaspora romaneasca, pentru a asigura echitatea.

4. Dificultati de integrare si impactul asupra pietei muncii

Documentul recunoaste problemele legate de integrarea migrantilor, in special a celor non-europeni, care se confrunta cu bariere lingvistice, diferente culturale si religioase, precum si lipsa recunoasterii calificarilor (pagina 22: 'Nerecunoasterea certificatelor de calificare / diplomelor universitare'). Totusi, strategia nu propune solutii concrete pentru aceste provocari, ci doar masuri generale, precum 'asistenta materiala' sau 'formarea furnizorilor de servicii' (pagina 28).

In ceea ce priveste recunoasterea calificarilor profesionale si a diplomelor, Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) nu are atributii legale in acest domeniu, conform legislatiei romanesti. Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca recunoasterea diplomelor si calificarilor obtinute in strainatate este de competenta Ministerului Educatiei prin Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED) (art. 3). Pentru profesiile nereglementate, Autoritatea Nationala pentru Calificari (ANC), conform Ordonantei de Urgenta nr. 49/2009, coordoneaza evaluarea si certificarea competentelor profesionale (art. 9). In plus, Ordonanta nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, cu modificarile ulterioare, atribuie responsabilitatea organizarii cursurilor de formare profesionala furnizorilor autorizati de ANC, nu autoritatilor locale (art. 16).

Codul Administrativ (OUG nr. 57/2019), la art. 129 alin. (1), enumera competentele primariilor, care includ gestionarea unor aspecte legate de educatie (de exemplu, administrarea scolilor primare si secundare), dar nu mentioneaza atributii in recunoasterea calificarilor sau organizarea formarii profesionale pentru migranti. In contextul migratiei, OUG nr. 194/2002 atribuie Inspectoratului General pentru Imigrari (IGI) responsabilitatea de a facilita accesul migrantilor la programe de integrare, inclusiv cursuri de limba romana si orientare profesionala (art. 97), dar aceste programe sunt implementate in colaborare cu institutii centrale, nu cu primariile.

Datele din Anexa 1 (pagina 45) arata ca majoritatea migrantilor din Bucuresti si Ilfov au un nivel scazut de educatie (doar 5% au studii postuniversitare) – ceea ce limiteaza accesul lor la piata muncii calificate. In plus, conform unui raport al Organizatiei Internationale pentru Migratie (OIM, 2023), peste 60% dintre migrantii non-europeni din Romania nu vorbesc o limba europeana (si cu atat mai putin limba romana) la un nivel suficient pentru integrare profesionala. Aceste bariere, combinate cu diferentele culturale, fac integrarea pe termen lung dificila si costisitoare.

Recomandare: Solicitam excluderea din strategie a masurilor privind facilitarea recunoasterii calificarilor migrantilor, deoarece PMB nu poate sa isi asume atributii care depasesc competentele sale legale, cu atat mai mult cu cat, la acest moment, IGI si alti furnizori autorizati desfasoara programe pentru oferirea de cursuri gratuite de limba romana, finantate din fonduri UE, cu prioritate pentru refugiati. In plus, cerem ca sumele propuse conform documentului (pagina 20), care pot ajunge la 3.000 EUR, sa fie directionate pentru universitati si furnizori privati, in vederea integrarii copiilor de romani crescuti in afara tarii.

5. Impactul asupra sigurantei publice

Strategia nu analizeaza impactul influxului de migranti asupra sigurantei publice – un aspect esential in contextul experientelor altor tari europene. De exemplu, un raport al Institutului pentru Studii de Securitate al UE (2022) indica o crestere a criminalitatii in anumite orase din Germania si Suedia, corelata cu migratia necontrolata, in special in ceea ce priveste agresiunile asupra femeilor si batranilor. In Bucuresti, lipsa unor structuri dedicate monitorizarii integrarii (pagina 20: 'Lipsa unor structuri si departamente cu atributii bine definite') poate amplifica riscurile asociate.

Documentul mentioneaza 'perceptii reciproc pozitive' intre migranti si societatea-gazda (pagina 26), dar nu abordeaza riscul de tensiuni sociale generate de diferentele culturale sau de perceptiile negative ale localnicilor. Conform unui sondaj realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI, 2024), 45% dintre bucuresteni considera ca migratia non-europeana contribuie la insecuritate urbana.

Recomandare: Propunem includerea unei analize de risc privind impactul asupra sigurantei publice, cu masuri concrete de prevenire si parteneriate cu politia locala pentru monitorizarea zonelor cu densitate mare de migranti.

6. Lipsa datelor actualizate

Anexa 1 (pagina 45) ofera statistici privind vizele si permisele de sedere, dar datele sunt limitate la perioada 2016-2020. In contextul dinamic al migratiei, mai ales dupa criza din Ucraina (mentionata pe pagina 63), este esentiala actualizarea datelor pana in 2024. Lipsa acestor informatii face dificila evaluarea impactului real al strategiei.

Recomandare: Solicitam actualizarea datelor statistice si publicarea lor in cadrul consultarii publice.

7. Lipsa consultarii comunitatilor de migranti

Desi strategia mentioneaza implicarea ONG-urilor (pagina 33), nu exista dovezi clare ale consultarii directe cu comunitatile de migranti din Bucuresti. Aceasta contravine principiului incluziunii participative, prevazut de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabila (pagina 9).

Recomandare: Propunem organizarea de focus-grupuri cu migranti si refugiati pentru a integra perspectivele lor in strategie.

Concluzie

Asociatia APADAR apreciaza initiativa Primariei Municipiului Bucuresti de a elabora o strategie de incluziune a migrantilor, dar consideram ca proiectul actual prezinta deficiente majore in ceea ce priveste transparenta procesului, claritatea competentelor, distinctia intre categorii de migranti si analiza impactului asupra comunitatii locale.

Ramanem disponibili pentru a participa la consultarile publice si pentru a contribui la imbunatatirea strategiei, in beneficiul tuturor partilor implicate.

Cu respect,

Vice-presedinte APADAR

Avocat Rapcea Mihai”

Sursa foto: Opiniatimisoarei