Guvernul si-a asumat o tinta nerealista privind deficitul bugetar pentru 2023. Asta dezvaluie Consiliul Fiscal (CF) condus de Daniel Daianu (foto). Constatarea apare in "Opinia extinsa privind Legea bugetului de stat pe anul 2024, Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2024 si Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2024-2026".

Potrivit CF, cea mai acuta problema a Romaniei. alaturi de deficitele externe si slabiciuni institutionale este deficitul bugetar, care, in 2023, a ramas in jur de 6% din PIB – precum in 2022. Consiliul Fiscal mentioneaza ca Romania este sub incidenta procedurii de deficit excesiv si are, probabil, cel mai mare deficit structural in UE: "Tinta asumata de Guvern pentru 2023, de 4,4% din PIB, a fost nerealista si judecata ca atare de Consiliul Fiscal in opinia privind bugetul public, a carui constructie a fost cu hibe (venituri supraestimate si cheltuieli subestimate). De aceea, se impune adoptarea de masuri fiscal-bugetare care sa permita indreptarea deficitului bugetar catre 3% din PIB in anii urmatori”.

Alternativa de bun simt

Institutia condusa de Daniel Daianu recomanda ca ajustarea pentru reducerea deficitului sa fie facuta, in principal, pe partea de venituri: "Intr-un stat al UE cu venituri fiscale (inclusiv contributii) extrem de joase, cca. 27% din PIB, cand media in UE este de peste 40% din PIB, cu subfinantare masiva si cronica a educatiei si sanatatii publice, cu evaziune fiscala si evitare a platii taxelor si impozitelor (tax avoidance) aproape institutionalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% fata de media din UE de cca. 5%, aceasta este alternativa de bun-simt".

In opinia Consiliului Fiscal nu se pot taia cheltuielile publice "cu satarul” intr-o tara in care acestea sunt la cel mai jos nivel din Uniune, in care cetatenii sunt privati de bunuri si servicii publice in cantitatea necesara. Iar fondurile UE nu pot suplini ceea ce trebuie sa faca bugetul public: "Taierea fara discernamant a cheltuielilor publice, dincolo de un prag critic, poate cauza daune foarte mari, un salt mare de ineficienta".

Iata sinteza Opiniei Consiliului Fiscal:

-Mediul international este marcat de tensiuni economice, politice si geopolitice, conflicte militare. Inflatia coboara de la niveluri-varf in cele mai multe economii:

-Cea mai acuta problema a Romaniei (dincolo de deficitele externe si slabiciuni institutionale) este deficitul bugetar care, in 2023, a ramas in jur de 6% din PIB. Romania este sub incidenta procedurii de deficit excesiv si are, probabil, cel mai mare deficit structural in UE:

-Corectia deficitului trebuie facuta, in principal, pe partea de venituri. Intr-un stat al UE cu venituri fiscale extrem de joase, cca. 27% din PIB, cand media, in UE, este de peste 40% din PIB, cu subfinantare masiva si cronica a educatiei si sanatatii publice, cu evaziune fiscala si evitare a platii taxelor si impozitelor aproape institutionalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% fata de media din UE de cca. 5%, aceasta este alternativa de bun-simt, logica;

-Romania trebuie sa cheltuiasca mai eficient si de aceea sunt necesare spending reviews, cum se fac in OCDE. Pentru 2023 au fost elaborate asemenea analize pentru sanatate si educatie;

-Masurile fiscale, adoptate de Guvern in 2023, ar avea un impact de cca. 1% din PIB in 2024. Masuri suplimentare sunt necesare pentru a duce deficitul bugetar catre 3% din PIB in cativa ani;

-Noua lege a pensiilor este necesara pentru a elimina inechitati flagrante, pentru a tine cont de imbatranirea populatiei. Dar impactul pe termen imediat si mediu este sever, mareste deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente;

-Este nevoie de continuarea reformei fiscale. Trebuie combatute fara menajamente evaziunea fiscala si optimizarile fiscale. Reforma fiscalitatii implica si reforme privind piata muncii, care este puternic distorsionata;

-Banii europeni pot atenua efectul contractionist, inevitabil al corectiei deficitului bugetar. Analiza cadrului macroeconomic ce fundamenteaza atat proiectia bugetului pe 2024, cat si Strategia fiscal-bugetara pe 2024-2026, in speta a proiectiilor privind PIB real si nominal, structura PIB, inflatia, coordonatele pietei muncii, conduce la concluzia plauzibilitatii, in ansamblu, a acestora;

-Nerealizarea unei ajustari credibile, substantiate prin masuri transparente, care corecteaza neajunsurile existente ale cadrului fiscal actual (regresivitate / evaziune fiscala mare, determinata si de legislatia defectuoasa, dar si de arhitectura institutionala ineficienta) poate duce la evolutii dezordonate ale economiei;

-Exista factori care pot impiedica reactii adverse intempestive ale pietelor financiare, precum nivelul datoriei care este inca redus ca pondere in PIB, rezerve valutare substantiale, fonduri UE considerabile;

-Cele mai recente date privind executia bugetara a anului 2023 arata ca deficitul bugetar cash ar depasi cu 39-40 mld. lei tinta stabilita prin bugetul initial (4,4% din PIB), ajungand in apropierea nivelului de 6,8% din PIB. Insa, in contextul subexecutiei semnificative a cheltuielilor de capital, exista premise ca deficitul bugetar cash al anului 2023 sa se situeze in jurul valorii de 6% din PIB;

-Constructia bugetara pentru anul 2024 are in vedere o tinta de deficit bugetar cash de 5,0% din PIB, reprezentand o diminuare cu 0,94 pp din PIB, fata de nivelul estimat de MF pentru anul 2023 (5,94% din PIB). Nivelul corespunzator al tintei de deficit bugetar ESA 2010 pentru anul 2024 este de 4,9% din PIB;

-Reducerea proiectata a deficitului cash in anul 2024 are loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,92 pp din PIB, , in timp ce cheltuielile bugetare se diminueaza marginal cu 0,02 pp din PIB;

-Factorii care influenteaza dinamica programata a veniturilor bugetare in termeni nominali in anul 2024 sunt reprezentati, in principal, de cadrul macroeconomic proiectat pentru anul viitor, masurile de politica fiscala adoptate, cuantumul veniturilor ipotetice avand drept sursa imbunatatirea eficientei colectarii/ digitalizarea ANAF si evolutia anticipata a absorbtiei de fonduri europene;

-Privind includerea ex-ante in proiectia bugetara a unor venituri ipotetice de 19 mld. lei, provenite din ameliorarea dorita a eficientei colectarii/ digitalizarea ANAF, CF nu le poate lua in considerare in virtutea principiului prudentei. In consecinta, CF apreciaza drept posibila incasarea unor venituri mai mici cu circa 19 mld. lei, reprezentand circa 1,1% din PIB, fata de tintele asumate in proiectul de buget;

-Evolutia in planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere in PIB, este cu precadere rezultatul majorarii cheltuielilor cu proiectele finantate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistenta sociala si altor cheltuieli, contrabalansate de diminuarea subventiilor, a altor transferuri si a cheltuielilor cu bunuri si servicii;

-CF apreciaza ca probabil un necesar suplimentar de alocari bugetare de circa 4,5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri si servicii si cu asistenta sociala, reprezentand circa 0,26% din PIB:

-Pe baza unei abordari prudente a veniturilor si cheltuielilor, CF apreciaza constructia bugetara pentru anul 2024 drept compatibila cu un deficit cash in jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are in vedere informatiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finala a masurilor adoptate de autoritati si ipoteza ca nu se va proceda la o reducere fortata de cheltuieli;

-In aceste conditii, CF semnaleaza existenta unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit constructiei bugetare actuale;

-Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetara in perioada 2025-2027 este realizata exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare in PIB indicand un trend descendent in perioada analizata;

-CF a subliniat in opiniile si analizele sale ca ajustarea macroeconomica si consolidarea fiscala au nevoie de o crestere semnificativa a veniturilor fiscale;

-La orizontul anilor 2027-2028, Romania, prin reforme fiscale si pe piata muncii, printro colectare de venituri fiscale mai buna, prin alte reforme, ar putea avea venituri fiscale sensibil peste 30% din PIB. CF considera ca un asemenea nivel de venituri fiscale este necesar, avand in vedere provocari actuale si viitoare;

-CF a subliniat in mod constant in rapoartele si opiniile sale faptul ca pentru Romania fondurile europene reprezinta o resursa financiara cheie a dezvoltarii economice;

-O consolidare fiscala credibila poate linisti pietele, poate mentine economia atractiva pentru investitori. Impreuna cu reforme si cu investitii majore ar creste PIB-ul potential si sustine o crestere economica sensibil peste media din UE. Ar aduce si o diminuare importanta a deficitului de cont curent;

-CF apreciaza ca, in absenta unor politici suficient de concrete si credibile care sa sprijine realizarea consolidarii fiscal-bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar si cresterea gradului de colectare, balanta riscurilor este clar inclinata in directia inregistrarii unor deficite mai ridicate decat cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2025-2027.

*Cititi aici opinia Consiliului Fiscal

* Cititi aici integral proiectul de buget