Grid star
analize

Doua belele financiare de inceput de an (II)

Click aici pentru a citi prima parte.

Incepand din aceasta luna, dobanda variabila la creditele in franci elvetieni, precum si cea practicata in cazul instrumentelor financiare derivate denominate in franci elvetieni vor fi calculate in baza unui nou indice de dobanda, care va inlocui LIBOR (London Interbank Offered Rate).

Noul indice se identifica dupa acronimul SARON, care vine de la Swiss Average Rate Overnight, adica rata medie (de dobanda) elvetiana care se calculeaza peste noapte.

Acest nou indice de dobanda nu mai este un cost mediu al imprumuturilor interbancare efectuate cu plata la vedere sau cu plata la anumite termene (o saptamana, trei luni, sase luni, un an), asa cum era LIBOR si cum inca sunt Euribor sau Robor, ci rata dobanzii pe care o utilizeaza Banca Centrala a Elvetiei in operatiunile sale de politica monetara – mai precis, in operatiunile de tip repo, cand alimenteaza piata bancara cu lichiditati, fie pentru a stimula creditarea, fie pentru a combate deflatia sau stagflatia. Administratorul indicelui SARON este platforma digitala SIX (https://www.six-group.com/en/newsroom/media-releases/2020/20200205-swiss-indices-endorsed.html).

Indicele SARON a fost autorizat, la nivel european, printr-un regulament din 2019, fiind inregistrat la Autoritatea Europeana a pietei de capital (ESMA – European Securities and Markets Authority). De principiu, acest indice se afiseaza din 10 in 10 minute, 24 de ore din 24. (Regulamentul se numeste European Benchmark Regulation 2019/1011, cunoscut sub acronimul BMR; potrivit acestui Regulament, niciun indice de acest gen care nu este autorizat conform Regulamentului nu va mai putea fi utilizat dupa 31 decembrie 2019; la cunostinta mea, Robor, indicele romanesc de dobanda interbancara, NU a fost autorizat conform acestui Regulament; ironic, Regulamentul a fost emis tocmai pentru a evita manipularile la care fusese supus LIBOR in trecut, manipulari de care nu este deloc strain ex-premierul roman Citu.)

Precizez ca acest indice nu se aplica nici euro, nici dolarului, nici monedei noastre nationale, ci numai francului elvetian (CHF).

In ce priveste dolarul, Federal Reserve, banca centrala a SUA, a lansat, inca de pe 3 aprilie 2018, propriul indice de referinta bancara, denumit Secured overnight financing rate (SOFR). Acest indice reflecta costurile operatiunilor repo ale FED, fiind garantat cu obligatiuni emise de Statul American (https://www.newyorkfed.org/markets/reference-rates/sofr).

Intentia FED este aceeasi cu cea a Uniunii Europene – de a inlocui, treptat, LIBOR cu SOFR, in intentia de a elimina riscul de manipulare. Este adevarat ca LIBOR (ca si EURIBOR si ROBOR, de altfel) este anacronic, de vreme ce bancile centrale inunda piata cu lichiditati (quantitative easing), facand ca nivelurile medii de dobanda la care se imprumuta bancile intre ele sa nu mai aiba nicio relevanta si sa nu mai reflecte costul real al creditului interbancar. In plus, asa cum s-a dovedit in istoria recenta, LIBOR poate fi manipulat (la fel si EURIBOR si ROBOR). Pe de alta parte, este incert ca inlocuirea LIBOR cu un instrument de politica monetara a unei singure entitati (Federal Reserve nu este nici macar entitate statala, fiind un ONG al magnatilor financiari americani) este un fapt pozitiv. SOFR nu va fi bazat pe piata interbancara a refinantarii, ci pe operatiunile repo ale bancii centrale americane. Este evident, deci, ca FED va avea si mai multa putere discretionara, pe langa cea de a printa dolari (moneda in care se exprima 70% din platile lumii). Toate dobanzile lumii se raporteaza, in primul rand, la acest indice. Pe de alta parte, “securizarea” se va face pe baza obligatiunilor de stat americane. Or, datoria publica a SUA a trecut in 2021 de 29.000 de miliarde de dolari (ceea ce inseamna mai mult de 140% din PIB-ul american...), fara ca cineva sa isi puna problema falimentului suveran al SUA. De aceea, “trebuie” ca SUA sa aiba mereu de acum incolo rating triplu A (maxim), oricat de irationala sau stupida ar fi politica sa economica, sanitara si militara.

Nu m-as bucura prea repede ca a scapat lumea de LIBOR. Nici macar nu as fi neutru fata de noii indici bancari.

Precum s-a vazut mai sus, ca si SOFR, si SARON este un indice de dobanda overnight bazat pe operatiunile repo ale Bancii centrale a Elvetiei. Asadar, acest indice va fluctua in functie de politica monetara a acestei banci. Nimeni nu ar trebui sa uite data fatidica de 15 ianuarie 2015, cand cursul CHF-leu a sarit de la 3,8 la 4,6, peste noapte (overnight...), pentru ca, birocratic, cineva a decis sa renunte la paritatea fixa CHF-euro (1,2/1). Acel cineva a fost nimeni altul decat Banca centrala a Elvetiei... Care a fost motivatia? Imposibilitatea de a mai face profit – stiti, desigur, ca aceasta banca are actionari, ca este privata, nefiind detinuta de statul elvetian...

De ce am crede ca o sa fie mai bine cu SARON decat cu LIBOR?

A se observa ca operatiunile de tip repo pot contribui, in momente (ne)potrivite, la inflatie si la scaderea puterii de cumparare a banilor, intr-o masura similara operatiunilor de „relaxare cantitativa”. Prin repo si quantitative easing, bancile centrale pot usura sarcina statelor puternice de a plati datoriile suverane la valori reale cat mai mici. Este exact ceea ce se intampla in ultimii doi ani, aparent dedicati „luptei” contra pandemiei: sunt sterilizate datoriile publice enorme acumulate dupa falimentul Lehman Brothers, cand statele puternice ale lumii au decis sa salveze cu orice pret bancile „sistemice”. Daca inflatia este, sa zicem, 10%, un stat ca Franta (care se imprumuta, oricum, la dobanzi negative) va putea plati la anul o datorie de 100 de dolari cu ceea ce azi inseamna 90 de dolari. Daca puterea de cumparare a banilor scade, sa zicem, cu 25%, cel care a achizitionat obligatiuni americane cu 100 de dolari azi va primi la anul echivalentul a 75 de dolari de azi. Grav este ca aceste beneficii nici macar nu se aplica tuturor statelor – Romania se imprumuta nu cu minus 0,39% pe an, ca Franta, ci cu 5% pe an (ca Romania supusa, desigur...). Si mai grav este ca cele doua instrumente de politica monetara submineaza permanent puterea de cumparare a banilor si stabilitatea preturilor, favorizand saracirea clasei de mijloc si redistribuirea injusta a bogatiilor, imbogatirea fara just temei. Cum dobanzile la credite, inclusiv cele variabile, se regasesc in toate preturile marfurilor si serviciilor, orice crestere a indicilor de dobanda va determina cresterea preturilor, saracirea populatiei, reculul consumului, reducerea productiei, reducerea locurilor de munca, reducerea incasarilor la bugetele publice samd.

Poate ca era mai bine daca se adopta sistemul de stabilire a preturilor materiilor prime, al marfurilor si al serviciilor generale denumit Baltic Dry Index, sistem care tine cont de tranzactiile reale, curente, intre comercianti – in cazul indicelui de dobinda variabila, acesti comercianti ar fi fost bancile.

Sigur, LIBOR este anacronic, a fost manipulat, a cauzat multe suferinte si falimente, dar macar nu era un instrument birocratic, administrativ, ci un fel de pret mediu al creditarii intre bancile „sistemice”, dand iluzia ca functioneaza dupa principiul „mainii invizibile a pietei” din Avutia Natiunilor, de Adam Smith.

Apropo, Vanguard, unul dintre cele trei giga-fonduri care controleaza America _ corporatista” (https://www.lesechos.fr/2017/11/les-trois-fonds-qui-controlent-corporate-america-188436), este denumita, ironic sau nu, „mana invizibila a pietei”. Un fost sef al Goldman Sachs si-a permis sa spuna, prin 2009, in plina nenorocire cauzata de banci, ca bancherii fac munca lui Dumnezeu. Si nimeni nu l-a contrazis... Intr-adevar, bancile pot emite bani din nimic – fiat pecunia (sa fie bani!). Creditele nu sunt altceva decat bani-datorie, care nu pre-exista si nu supravietuiesc contractului de imprumut, ca act juridic. Banii-datorie exista doar pentru ca exista un act juridic care i-a creat...

Deci „gura pacatosului adevar graieste”...

(A se vedea: https://www.reuters.com/article/us-goldmansachs-blankfein-idUSTRE5A719520091108

precum si: https://www.businessinsider.com/lloyd-blankfein-says-he-is-doing-gods-work-2009-11)

Ultimele articole
Sarbatorile vin cu blocarea conturilor
analize
Romanii platesc cash de sarbatori
punguta cu doi bani

Romanii platesc cash de sarbatori

Romanii au cumparat titluri de stat de 2,4 miliarde lei
punguta cu doi bani