Guvernul Bolojan s-a lăudat înainte să plece cu reducerea deficitului bugetar de la 5,35 % din PIB la 3,82%, însă tot mai ulte voci susțin că acest lucru este cauzat de facturile neplătite către companii pentru serviciile prestate. Acum, Executivul condus de Luca Niculescu trebuie să decidă dacă plătește sau bagă facturile sub preș pentru a cosmetiza realitatea.

Ministerul de Finanțe condus de Alexandru Nazare (care a rămas în funcție în actualul cabinet) anunță recent că execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,52 miliarde lei (respectiv 3,82% din PIB), față de deficitul de 102,47 miliarde lei (respectiv 5,35% din PIB) aferent celor nouă luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare de 1,53 puncte procentuale.

Două opțiuni

Fostul premier Florin Cîțu afirmă, într-o postare pe Facebook, că, din informațiile publice, pare că o parte din reducerea deficitului vine din facturi neplătite, aceasta fiind explicația pentru deficitul redus anunțat.

Potrivit lui Cîțu, actualul Guvern are două opțiuni: să plătească facturile și să accepte un deficit mai mare sau nu. În al doilea caz, companiile vor continua să finanțeze statul prin facturi neîncasate.

Prezentăm postarea lui Florin Cîțu:

“Din informațiile publice, pare că o parte din reducerea deficitului vine din facturi neplătite. A îmbunătățit execuția bugetară blocând banii companiilor și sufocând economia.

La rectificarea bugetară, alegerea este simplă:

Plătești facturile restante, accepți un deficit bugetar mai mare și redai economiei banii pentru muncă deja prestată.

Sau nu plătești, păstrezi ‘performanța’ execuției bugetare și adâncești criză economică.

Având în vedere continuitatea de la Finanțe, a două variantă pare să aibă cele mai mari șanse. Companiile vor continuă să finanțeze statul prin facturi neîncasate, în timp ce își plătesc taxele, salariile și dobânzile.

Un mic detaliu pentru propagandă: deprecierea monedei naționale concomitent cu creșterea randamentelor obligațiunilor de stat este un semnal de deteriorare a încrederii investitorilor”.