Vesti proaste despre economie. Banca Nationala a Romaniei (BNR) anunta ca potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va creste in intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decat cele previzionate anterior, in principal ca urmare a influentelor anticipate sa decurga din scumpirea combustibililor, pe fondul maririi considerabile a cotatiilor petrolului si gazelor naturale in contextul razboiului din Orientul Mijlociu. 

Acestea se vor suprapune efectelor de baza nefavorabile ce se vor manifesta in trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum si efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a pretului la energia electrica si de majorarea cotelor de TVA si a accizelor, ce urmeaza sa se epuizeze in trimestrul III 2026 si sa antreneze astfel o corectie descendenta abrupta a ratei anuale a inflatiei.

Incertitudini si riscuri

Potrivit BNR, progresul corectiei bugetare initiate in 2025 este de natura sa intensifice in perspectiva presiunile dezinflationiste ale factorilor fundamentali, indeosebi a celor din partea cererii agregate - cu implicatii favorabile si asupra anticipatiilor inflationiste -, si sa conduca la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.
“Incertitudini raman totusi asociate masurilor ce vor fi probabil adoptate in viitor in scopul continuarii consolidarii bugetare dincolo de anul curent corespunzator Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE si procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini si riscuri mari la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza insa razboiul din Orientul Mijlociu si actuala criza energetica globala, prin efectele potential exercitate, pe mai multe cai, asupra puterii de cumparare a consumatorilor, precum si asupra activitatii si profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor si a inflatiei la nivel european/mondial si a perceptiei de risc fata de regiune, cu impact asupra costurilor de finantare.
In aceasta conjunctura, absorbtia si utilizarea la maximum a fondurilor europene, in principal a celor aferente PNRR, sunt esentiale pentru contrabalansarea partiala a efectelor contractioniste ale consolidarii bugetare si ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum si pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice", potrivit BNR.