Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie) la nivelul de 6,50 la suta pe an.

In functie de rata dobanzii de politica monetara, bancile stabilesc dobanzile pe care le practica. Avand in vedere ca valoarea dobanzii-cheie stagneaza, teoretic ratele la banca ar trebui sa nu mai creasca. Asta intrucat rata dobanzii de politica monetara  este cea care da tonul celorlalte din piata. Atunci cand BNR majoreaza dobanda-cheie, scopul fiind scaderea inflatiei, este de asteptat ca bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit. Acest lucru nu ar trebui insa sa se intample, avand in vedere decizia BNR. 

Iata anuntul BNR:

“Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 8 august 2025, a hotarat urmatoarele:
    • Mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an;
    • Mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50  la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50  la suta pe an;
    • Mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit".

Rata inflatiei

Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei a inregistrat o crestere si in luna iunie 2025, urcand la 5,66 la suta, de la 5,45 la suta in mai, in conditiile continuarii scumpirii alimentelor si combustibililor, care a devansat ca impact scaderea preturilor energiei electrice si gazelor naturale. Pe ansamblul trimestrului II 2025, rata anuala a inflatiei s-a marit astfel mai mult decat s-a anticipat, de la nivelul de 4,86 la suta atins in martie, sub influenta scumpirii alimentelor, indeosebi a fructelor – inclusiv pe fondul conditiilor meteorologice nefavorabile pe plan regional -, in timp ce noua crestere de dinamica consemnata in acest interval de preturile energiei a fost mai mult decat contrabalansata de evolutia de sens opus de pe segmentul produselor din tutun.
La randul ei, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a intrerupt din nou trendul descendent in trimestrul II 2025, marindu-se la 5,7 la suta in iunie, de la 5,2 la suta in martie. 

Explicatiile Bancii Nationale

Ascensiunea a decurs din majorarea cotatiilor unor marfuri agroalimentare si din transferarea treptata asupra unor preturi de consum a costurilor salariale ridicate, precum si din cresterea asteptarilor inflationiste pe termen scurt si a cursului de schimb leu/euro, a caror actiune a fost in mica masura atenuata de efecte de baza dezinflationiste si de tendinta descendenta a dinamicii preturilor importurilor.
“Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a crescut in iunie 2025 la 5,8 la suta, de la 5,1 la suta in martie 2025. Rata medie anuala a inflatiei IPC s‑a situat la 5,1 la suta in iunie, nivel similar celui din martie 2025, iar rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a scazut la 5,3 la suta in iunie, de la 5,4 la suta in martie 2025.
Noile date statistice reconfirma stagnarea activitatii economice in trimestrul I 2025, dupa cresterea cu 0,5 la suta in precedentele trei luni, precum si scaderea dinamicii anuale a acesteia la 0,3 la suta, de la 0,5 la suta in trimestrul IV 2024. Scaderea a fost antrenata in totalitate de cererea interna, al carei ritm s-a redus usor, in conditiile in care consumul gospodariilor populatiei si-a incetinit brusc cresterea in termeni anuali, in timp ce dinamica anuala a formarii brute de capital fix a consemnat un salt deosebit de amplu, redevenind semnificativ pozitiva, dupa descresterea abrupta in teritoriul negativ in trimestrul precedent.
Evolutia exportului net si-a diminuat intrucatva impactul contractionist in trimestrul I 2025, data fiind cresterea mai pronuntata inregistrata de dinamica anuala a volumului exporturilor de bunuri si servicii in raport cu trimestrul precedent, comparativ cu cea evidentiata in cazul volumului importurilor, implicand restrangerea decalajului negativ dintre cele doua componente. Deficitul comercial si-a reaccelerat insa cresterea in trimestrul I 2025 fata de aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul relativei deteriorari a raportului de schimb, iar deficitul  de cont curent si-a pastrat ritmul foarte inalt de crestere in termeni anuali.
Cele mai recente date si analize indica o crestere modesta a economiei in termeni trimestriali in trimestrul II 2025, in conditiile unor evolutii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate si al sectoarelor majore fata de perioada similara a anului anterior”, arata BNR.