Refuz pentru repatrierea rezervei de aur: “Decizia trebuie sa derive din obiectivele Bancii Nationale a Romaniei” (Document)
Aviz nefavorabil pe proiectul de lege aflat in Senat care prevede ca rezerva de aur a Romaniei aflata in strainatate sa fie adusa in tara. Consiliul Economic si Social (CES) condus de Sterica Fudulea (foto) respinge initiativa legislativa privind repatrierea, garantarea si protejarea rezervelor de aur ale Romaniei ca bun strategic inalienabil al natiunii romane.
In aviz se arata ca repatrierea aurului sau pastrarea acestuia in depozite in strainatate reprezinta optiuni strict legate de politica monetara, politica pe care, potrivit legii, doar banca centrala are atributia de a o implementa. Potrivit CES, propunerea legislativa privind repatrierea integrala a rezervei de aur a Romaniei nu beneficiaza de o fundamentare economica, juridica si institutionala adecvata. Se sustine ca initiativa ar implica costuri logistice si de securitate considerabile, fara beneficii reale pentru stabilitatea financiara a tarii. Totodata, repatrierea completa ar afecta independenta operationala a Bancii Nationale a Romaniei, institutie care, potrivit legii, gestioneaza autonom rezervele internationale. Detinerea unei parti a aurului in centre financiare externe asigura lichiditate, credibilitate si siguranta, neexistand riscuri concrete privind custodia actuala, mai arata CES.
Prezentam pasaje din avizul Consiliului Economic, pe care il integram integral la finalul articolului:
“-propunerea legislativa privind repatrierea integrala a rezervei de aur a Romaniei nu beneficiaza de o fundamentare economica, juridica si institutionala adecvata. Se sustine ca initiativa ar implica costuri logistice si de securitate considerabile, fara beneficii reale pentru stabilitatea financiara a tarii;
-totodata, repatrierea completa ar afecta independenta operationala a Bancii Nationale a Romaniei, institutie care, potrivit legii, gestioneaza autonom rezervele internationale. Detinerea unei parti a aurului in centre financiare externe asigura lichiditate, credibilitate si siguranta, neexistand riscuri concrete privind custodia actuala;
-existenta si nivelul rezervelor oficiale de aur sunt luate in calcul in analizele investitorilor straini si ale firmelor de rating in ceea ce priveste gradul de vulnerabilitate externa a Romaniei, fiind un factor apreciat pozitiv (sporeste increderea analistilor ca tara isi poate indeplini angajamentele externe).
Astfel, rezervele de aur isi aduc contributia la obtinerea unor opinii si unor rating-uri cat mai favorabile posibil pentru tara noastra, cu atat mai mult cu cat o parte importanta a rezervei de aur este certificata de terte parti si se afla pe piata cea mai importanta, putand fi astfel transformata foarte rapid in valute in caz de nevoie. Toate acestea duc la 'consecinte financiare mai bune' pentru tara. Un exemplu de astfel de consecinta este reducerea nivelului dobanzilor asociate imprumuturilor interne si externe ale Romaniei;
-repatrierea aurului sau pastrarea acestuia in depozite in strainatate reprezinta optiuni strict legate de politica monetara, politica pe care, potrivit legii, doar banca centrala are atributia de a o implementa, iar decizia trebuie sa derive din obiectivele Bancii Nationale a Romaniei ce rezulta din statutul sau, iar nu din interventii de ordin legislativ, nesustinute de fundamente de ordin tehnic sau economic".