Sindicalistii sunt suparati ca nu au fost chemati la consultari la Cotroceni. Blocul National Sindical (BNS) i-a trimis o scrisoare deshisa presedintelui Nicusor Dan (foto) in care ii reproseaza ca “in doar cateva zile de la preluarea atributiilor, ati ales sa urmati acelasi drum batatorit de predecesorii dumneavoastra – fie ca vorbim despre fostul presedinte interimar Ilie Bolojan, fie despre fostul presedinte Klaus Iohannis – un drum care i-a indepartat de realitatile sociale ale Romaniei si de o parte importanta a cetatenilor acestei tari: lucratorii si structurile lor reprezentative”. 

BNS reclama ca de pe agenda de consultari a presedintelui, desi intensa si bine organizata in privinta discutiilor cu partidele parlamentare si cu mediul de afaceri, lipseste cu desavarsire o componenta esentiala a democratiei: dialogul social cu reprezentantii salariatilor. Se mai arata in scrisoare ca structurile sindicale nu sunt entitati optionale, ci functioneaza in baza Constitutiei Romaniei – legea fundamentala a statului – care, prin articolul 9, le confera un rol clar in apararea drepturilor si in promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor.

Portite legislative

Sindicalistii “dau atacul” si la patronate:
“Daca discutiile se poarta exclusiv cu mediul de afaceri, este evident ca propunerile vor fi croite in interesul capitalului, asa cum am vazut de atatea ori in ultimele decenii. Ne ingrijoreaza si ipocrizia discursului public promovat de o parte din patronate, care deplang majorarea taxelor, dar pe de alta parte folosesc orice portita legislativa pentru optimizare fiscala sau mai mult, folosesc munca la negru si platesc salarii la gri”.

Prezentam scrisoarea trimisa de BNS lui Nicusor Dan:

“SCRISOARE DESCHISA
Stimate Domnule Presedinte,
Blocul National Sindical va felicita pentru investirea in functia de Presedinte al Romaniei. Este o misiune grea, dar esentiala pentru viitorul democratic si echilibrat al acestei tari. Va dorim succes si forta in indeplinirea acestui mandat!
Cu toate acestea, constatam cu regret ca, in doar cateva zile de la preluarea atributiilor, ati ales sa urmati acelasi drum batatorit de predecesorii dumneavoastra – fie ca vorbim despre fostul presedinte interimar Ilie Bolojan, fie despre fostul presedinte Klaus Iohannis – un drum care i-a indepartat de realitatile sociale ale Romaniei si de o parte importanta a cetatenilor acestei tari: lucratorii si structurile lor reprezentative.
Observam ca de pe agenda dumneavoastra de consultari, desi intensa si bine organizata in privinta discutiilor cu partidele parlamentare si cu mediul de afaceri, lipseste cu desavarsire o componenta esentiala a democratiei: dialogul social cu reprezentantii salariatilor. Structurile sindicale nu sunt entitati optionale, ci functioneaza in baza Constitutiei Romaniei – legea fundamentala a statului – care, prin articolul 9, le confera un rol clar in apararea drepturilor si in promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor. De asemenea, articolul 41 garanteaza dreptul la munca si protectia sociala a salariatilor – drepturi care nu pot fi aparate real fara participarea organizatiilor sindicale in procesele decizionale. Mai mult, Romania este stat fondator al Organizatiei Internationale a Muncii inca din 1919, iar in virtutea articolului 11 din Constitutie, este obligata sa respecte conventiile internationale ratificate, inclusiv Conventia OIM nr. 87/1948 privind libertatea sindicala si Conventia nr. 98/1949 privind dreptul la organizare si negociere colectiva. Aceste instrumente garanteaza participarea activa a lucratorilor, prin organizatiile lor, la elaborarea politicilor care le afecteaza direct conditiile de munca si de trai. 
Excluderea sindicatelor din consultarile publice contravine nu doar acestor angajamente internationale, ci si jurisprudentei Comitetului de Experti al OIM, care subliniaza constant ca un dialog social autentic presupune participarea ambelor parti – lucratori si angajatori – in formularea politicilor socio-economice. Absenta structurilor sindicale de la consultarile initiale este, asadar, o greseala de fond, nu de forma. Consideram ca nu pot exista reforme coerente si echilibrate in absenta vocilor care reprezinta milioane de lucratori din Romania. Daca discutiile se poarta exclusiv cu mediul de afaceri, este evident ca propunerile vor fi croite in interesul capitalului, asa cum am vazut de atatea ori in ultimele decenii.
Ne permitem sa va reamintim ca in 2017, cand Guvernul a scutit angajatorii de asumarea sarcinii finantarii sistemelor publice de sanatate si pensii, acestea fiind transferate aproape integral lucratorilor, patronatele nu au protestat. Din ianuarie 2018, sarcina fiscala pe munca este in intregime asumata de angajat. Riscul cresterii fiscalitatii pe munca este astazi in intregime asumat de lucratori. Romania are astazi una din cele mai ridicate sarcini fiscale pe munca din Uniunea Europeana, cu toate acestea se profileaza deja in spatiul public intentia noului Guvern de a creste aceasta sarcina. Nu angajatorii vor fi cei ce vor suporta efectele cresterii fiscalitatii pe munca, in majoritatea cazurilor angajatii vor fi lasati singuri sa-si gestioneze pierderea veniturilor nete.
Ne ingrijoreaza si ipocrizia discursului public promovat de o parte din patronate, care deplang majorarea taxelor, dar pe de alta parte folosesc orice portita legislativa pentru optimizare fiscala sau mai mult, folosesc munca la negru si platesc salarii la gri. Atitudinea lor a consolidat o piata a muncii fragmentata, intre patura lucratorilor la negru in zona salariilor mici si munca mascata intr-o forma de activitate independenta pentru salariile foarte mari. Daca pentru veniturile recurente din munca, mici (inferioare salariului minim brut) practica este nedeclararea veniturilor (deci evaziune), pentru veniturile mari si din ce in ce mai mari, practica este mai degraba 'deghizarea' veniturilor de natura salariala in raporturi comerciale. Daca ar exista vointa politica si buna credinta din partea autoritatilor, numarul lucratorilor din Romania ar creste cu peste 30%, contribuind astfel la reducerea semnificativa a deficitului bugetar.
N-am auzit din partea mediului de afaceri propuneri pentru sanctionarea administratorilor de firme sau actionarilor care au transformat insolventa intr-un sport national. Se infiinteaza firme, se acumuleaza datorii, se declara insolventa, iar apoi se porneste de la zero cu o noua companie infiintata. O practica nociva care afecteaza bugetul de stat si economia sanatoasa. Nimeni nu propune sanctiuni reale pentru acest comportament distrugator!
Golul de TVA a devenit deja cronic si de dimensiuni semnificative, peste 2% din PIB, anual (din fiecare 10 lei TVA de colectat, organele fiscale colecteaza mai putin de 7 lei), iar acest indicator este puternic corelat cu subocuparea fortei de munca. Cei doi indicatori sunt corelati si se auto-alimenteaza: GAP-ul mai mare de TVA favorizeaza munca nedeclarata. Si viceversa: munca nedeclarata, avand printre cauze impozitarea excesiva a muncii din Romania, contribuie la frauda fiscala. Pe acest subiect insa patronatele tac pentru ca sunt deplin responsabili pentru aceasta situatie.
Asumarea poverii deficitului trebuie sa va asigurati ca se distribuie echitabil, dar analiza trebuie facuta cu date concrete si nu cu declaratii. Masuri de politica fiscala de tip cresterea TVA sau cresterea fiscalitatii pe munca, in modelul economic actual nu vor afecta decat in mica masura angajatorii. Isi vor recupera pierderile prin cresterea preturilor pe seama puterii de cumparare a populatiei si vor lasa angajatii in majoritatea cazurilor sa-si asume singuri consecintele cresterii sarcinii fiscale. Barca e prea inclinata in favoarea capitalului si in defavoarea muncii. Asa nu se mai poate!
Mai mult, angajatorii se plang de lipsa fortei de munca si de slaba calitate a resurselor umane, dar in cele mai multe cazuri nu fac nimic pentru a investii in formarea profesionala a propriilor angajati. De 35 de ani continuam sa promovam un model economic bazat pe utilizarea intensiva a muncii, pentru a compensa nivelul redus al salariilor. Lucratorii din Romania au acceptat sa lucreze pana la epuizare fizica si psihica, iar burn-out-ul a devenit un fenomen foarte prezent cu impact negativ la nivelul sistemului public de sanatate. Nu este de mirare ca ajunsi la momentul pensionarii romanii au un numar de ani de viata sanatoasa din ce in ce mai mic, mai putin de jumatate din media Uniunii Europene. Nici aici nu am auzit vreo ingrijorare din partea celor cu care astazi va consultati exclusiv.
Domnule Presedinte, daca tot clamati ca sunteti un lider pro-european, va reamintim ca la Bruxelles s-a semnat recent Pactul pentru Dialog Social European intre Comisia Europeana, Confederatia Europeana a Sindicatelor si organizatiile patronale europene tocmai pentru a consolida rolul partenerilor sociali in modelarea pietei muncii, a ocuparii fortei de munca si a politicilor sociale. Europa nu inseamna doar piata libera si profit! Europa inseamna si echilibru, protectie sociala si coeziune.
Speram sincer ca aceasta abordare unilaterala nu este expresia unei viziuni deliberate, ci doar rezultatul lipsei de experienta institutionala si, poate, al zelului unor consilieri apropiati. Avem convingerea ca veti reveni rapid la o normalitate democratica si veti intelege ca rolul unui presedinte este acela de a fi mediator intre puterile statului si societate.
Romania nu se construieste doar cu partide si antreprenori. O Romanie onesta se construieste impreuna – angajatori, lucratori, partide, societate civila. Acesta este modelul unei adevarate Europa.
Avem incredere ca veti face, asa cum ati promis in campania electorala, ca valoarea muncii sa fie respectata si rasplatita!”.

Sursa foto: presidency.ro