Sedinta extraordinara de guvern. Spitalele au nevoie de 26.000 de angajati, premierul demis Ilie Bolojan a deblocat doar 6.850 de posturi. Greva generala in Sanatate continua
Criza din sistemul de sanatate, unde zeci de mii de medici au intrat in greva generala si sute de spitale asigura doar urgentele, continua. Guvernul condus de premierul demis Ilie Bolojan (foto) s-a intrunit marti, 28 iulie 2026, in sedinta extraordinara, insa nu a fost adoptata nicio masura concreta care sa rezolve situatia din Sanatate.
Astfel, in pofida dovezilor concrete prezentate in spatiul public privind scaderea veniturilor prin adoptarea Legii salarizare unitare in forma propusa de ministrul Muncii Dragos Pislaru, premierul demis Ilie Bolojan contrazice aceste calcule si sindicatele din Sanatate sustinand ca salariile nu vor fi diminuate.
Tot in ceea ce priveste criza din sanatate, Bolojan a anuntat deblocarea a 6.850 de posturi pentru spitale. Asta in conditiile in care este nevoie de 26.000 de angajari.
Intre timp, greva generala din Sanatate continua si miercuri, 29 iulie 2026.
Declaratiile premierului demis Ilie Bolojan dupa sedinta extraordinara de guvern de marti, 28 iulie 2026:
„Buna seara! Suntem la finalul acestei scurte sedinte de Guvern si fac cateva comentarii legate de subiectele de pe ordinea de zi si de greva din unele spitale de astazi.
Legat de greva, in primul rand, imi cer scuze tuturor pacientilor pentru disconfortul pe care astazi l-au avut ca urmare a acestei greve. Ii asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenti, pe infirmiere, pe cei care lucreaza din greu in sectorul de sanatate. In acelasi timp, consider ca aceasta greva s-a bazat pe minciuna si pe dezinformare, legata, in primul rand, de ceea ce s-ar intampla daca legea salarizarii ar fi adoptata. Si precizez inca o data ca daca s-ar adopta aceasta lege, niciun salariu in sectorul public, niciun castig in sectorul public nu va scadea, asa cum au fost date toate asigurarile, atat de catre ministrii de resort, cat si de catre ministrul muncii. Dimpotriva, ca urmare a corectarii unor inechitati, o buna parte din salarii ar trebui sa creasca, dar, in mod evident, aceste cresteri de salarii nu pot fi facute pe baza de imprumuturi, ci ele pot fi facute atat cat permite capacitatea de plata a economiei romanesti, in asa fel incat sa nu ne intoarcem din punctul in care am plecat si, in anii urmatori, sa avem salarii predictibile, salarii echitabile in sectorul public si in sectorul privat din Romania si sa avem un echilibru bugetar care este absolut necesar pentru a construi pe baze sanatoase.
Legea salarizarii unitare, daca ar fi adoptata in sectorul de sanatate, va aduce insa si niste provocari, pe care nu trebuie sa le ocolim. Astazi avem un sistem de salarizare care nu se bazeaza in principal pe plata serviciilor medicale pe care spitalele le presteaza catre pacienti, asa cum ar fi normal, pacientul trebuind sa fie in centrul sistemului. Astazi, cea mai mare parte a platii cheltuielilor pe care le fac spitalele se face prin alocari directe de la Casa Nationala de Sanatate si doua treimi din salariile care se achita in sectorul public de sanatate vin prin alocari directe si nu prin plata unor servicii care sunt prestate catre pacienti. Ca atare, managerii spitalelor nu au o presiune sa adapteze oferta spitalelor, marimea sectiilor, tipul acestora, la nevoile pacientilor. Avand asigurata cea mai mare parte din fonduri, nu au acest stimulent, si asta inseamna distorsiuni majore in sectorul de sanatate, si asta inseamna sume care se cheltuiesc din ceea ce ne putem permite, intr-o maniera care nu este eficienta si nu rezolva nici problemele pacientilor, dar nici conditiile mai bune pentru cei care lucreaza in sectorul de sanatate. Odata ce legea de salarizare ar fi adoptata, vor trebui recalculate tarifele pentru cazurile pe care spitalele le rezolva, la un nivel mult mai mare decat cel de astazi, care nu le acopera costul acestor servicii, in asa fel incat functionarea spitalelor in anii urmatori sa se faca pe baza serviciilor care sunt prestate catre pacienti si fiecare caz care este rezolvat sa aduca o suma din care se suporta salariile la spitale si toate celelalte cheltuieli.
Si spitalele care au adresabilitate, deci care raspund nevoilor cetatenilor din zonele unde functioneaza, vor avea cazuri, vor avea pacienti si totul va fi in buna regula, dar spitalele care astazi se bazau doar pe aceste transferuri catre ele vor trebui sa-si regandeasca oferta, sa-si readapteze sectiile, numarul de angajati, specializarile pe care le ofera, in asa fel incat sa nu avem sectii supraaglomerate, cum avem astazi, in centrele universitare, in resedintele de judet, si sa avem sectii care au un grad de ocupare foarte mic in multe alte spitale. Si, practic, asa cum se vede din acest grad de ocupare, ele nu raspund nevoilor populatiei.
Am mai dat un exemplu. Am putea avea un numar dublu de paturi de paliatie, dar, in loc sa avem un numar mult mai mare care sa rezolve problemele cetatenilor, avem sectii care nu au adresabilitate si, deci, nu raspund nevoilor cetatenilor.
In ceea ce priveste memorandumul care a fost adoptat astazi, cu privire la deblocarea posturilor din sanatate: este a doua varianta a acestui memorandum, pentru ca saptamanile trecute am avut o prima varianta care aduna, in fapt, solicitarile de la toate spitalele din Romania si, prin aplicarea unor procente de reducere, venea cu propuneri de posturi care sa fie aprobate. Am avut solicitari pentru a debloca 26.000 de posturi in sectorul public din spitalele noastre, in conditiile in care avem astazi peste 190.000 de angajati in aceste spitale.
Fata de prima varianta, am solicitat ca propunerile pe care le va face Ministerul Sanatatii sa se bazeze pe doua criterii care tin cont de realitatile din spitalele noastre si care urmareau, pe de o parte, sa rezolve nevoile pacientilor, sa rezolve aglomerarea in anumite sectii, pe baza banilor pe care ii putem aloca in perioada in care ne gasim. Asta inseamna ca au fost folosite doua criterii. Primul dintre ele este ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului- cu cat ponderea cheltuielilor de personal era mai mica din totalul cheltuielilor, cu atat spitalele au primit bonificatii, pentru ca inseamna ca au spatiu sa isi creasca cheltuielile de personal. Acolo unde, insa, cheltuielile de personal au depasit procente de 85-90%, asa cum avem in unele dintre spitale, suntem in situatia in care acel spital nu mai exista, practic, pentru pacienti, ci exista doar pentru angajati, pentru ca nu mai are bani sa plateasca medicamente, analize, sa combata infectiile nosocomiale si asa mai departe. si, deci, aceste spitale au fost sanctionate, practic, si li s-au diminuat posturile aprobate.
Al doilea criteriu, foarte important, este legat de gradul de ocupare al paturilor. Cu cat un spital a avut un grad de ocupare al paturilor mai mare, cu atat a primit bonificatii la aceste posturi - asta inseamna ca acel spital raspunde nevoilor cetatenilor, ca specializarea respectiva, calitatea serviciilor medicale pe care le ofera raspund cererilor cetatenilor si inseamna ca acele paturi sunt folosite judicios. Ganditi-va ca suntem in situatia in care personalul este normat la numarul de paturi aprobate, iar daca gradul de ocupare este sub 50%, cum avem in cazul a peste 150 de spitale, inseamna ca, in fapt, acele spitale nu raspund nevoilor cetatenilor sau pacientilor din arealul respectiv si consuma resurse, pentru ca dimensionarea personalului, marimea spatiilor medicale, dotarea cu aparatura sunt facute in functie de numarul de paturi aprobate.
Avand in vedere cele doua criterii, Guvernul a aprobat in aceasta seara deblocarea a 6.850 de posturi, iar aproximativ 2.000 dintre ele au fost transferate, fata de prima propunere de memorandum, spre spitalele din resedintele de judet, spre spitalele din centrele universitare si spre spitalele care ofera servicii de inalta calitate si unde exista o presiune astazi. Si domnul ministru Cseke va poate da astfel de exemple in zilele urmatoare si consider ca aceasta formula de memorandum care a fost aprobata raspunde nevoilor de astazi, raspunde nevoilor pacientilor, realitatilor din spitale pe baza posibilitatilor pe care le avem”.