Lumea Banilor prezinta opinia Consiliului Fiscal condus de Daniel Daianu (foto) cu privire la proiectul bugetului pe 2026 pus in dezbatere publica in urma cu cateva zile (click aici si aici pentru a citi). In document se arata ca bugetul Romaniei pentru 2026 este adoptat cu intarziere considerabila. Iar aceasta situatie exprima nu numai dificultati in functionarea unei coalitii largi, dar si decizii complicate privind consolidarea bugetara intr-un context social si economic tensionat.

Cu putin timp inainte de adoptarea in Guvern a bugetului pentru acest an, a inceput un razboi in Orientul Mijlociu, care, daca va fi de durata, va avea consecinte severe pentru economiile europene, inclusiv cea a Romaniei, pe filiera unui nou soc energetic; vor fi influentate cresterea economica si inflatia, se arata in document.

Prognoza pe deficit

Potrivit Consiliului Fiscal, daca se va reduce gap-ul la TVA (diferenta intre procentul estimat si cel colectat) si la impozitul pe profit in mod substantial si impreuna cu alte masuri ( controlul cheltuielilor bugetare in relatie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea sa scada sub 4% din PIB in cativa ani.
“Pentru o consolidare bugetara durabila si crearea de spatiu fiscal, trebuie sa fie mult mai eficienta colectarea taxelor si impozitelor (ANAF are un rol esential in acest domeniu), sa opereze un regim de insolventa eficace (sunt necesare modificari legislative), sa dispara sentimentul de impunitate pe care multi dintre cei care fraudeaza bugetul public il au. Si justitia trebuie sa lucreze mai mult in acest sens”.

Prezentam o sinteza din documentul Consiliului Fiscal, pe care il atasam la finalul articolului:

“Bugetul Romaniei pentru 2026 este adoptat cu intarziere considerabila. Aceasta situatie exprima nu numai dificultati in functionarea unei coalitii largi, dar si decizii complicate privind consolidarea bugetara intr-un context social si economic tensionat.  Cu putin timp inainte de adoptarea in Guvern a bugetului pentru acest an, a inceput un razboi in Orientul Mijlociu, care, daca va fi de durata, va avea consecinte severe pentru economiile europene, inclusiv cea a Romaniei, pe filiera unui nou soc energetic; vor fi influentate cresterea economica si inflatia. Deficitul bugetar ar putea sa ramana totusi  in preajma celui programat, daca efectul inflatiei mai inalte (decat cea prognozata) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamica economica mai slaba. 
 Lipsa unui program de asanare a finantelor publice a pus Romania intr-o situatie extrema in prima parte a lui 2025, cand se profila spectrul unei retrogradari a ratingului suveran. 
Cresterea de taxe si impozite, desi dureroasa pentru cetateni, a fost necesara. Numai o taiere de cheltuieli (cum s-a argumentat uneori in dezbaterea publica – fara insa a se veni cu o sustinere cifrica plauzibila) nu facea posibila atingerea tintei de deficit.  Este temerar sa se vorbeasca despre ‘relansare economica’ in 2026, an in care consolidarea fiscala (bugetara) este in desfasurare. 

Investitiile publice

 Investitiile publice pot sustine productia si cererea agregata si in 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscala. 
Se poate vorbi insa despre masuri de politica economica in sprijinul cetatenilor vulnerabili si anumitor firme. 
Problema deficitului bugetar a fost cauzata nu de investitii, ci de stimularea excesiva a consumului si neglijarea necesitatii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE. 
Reformele din sectorul public sunt importante pentru eficienta acestuia si pot ajuta diminuarea deficitului bugetar; sunt importante aceste reforme si din considerente de echitate economica si sociala. Aceste reforme consuma insa timp, fiindca intervin elemente institutionale si de comportament social, grupuri de interese cu putere in societate. 
Consolidarea bugetara este necesara pentru a tine sub control datoria publica, care a depasit 60% din PIB. Daca se va reduce gap-ul la TVA si la impozitul pe profit in mod substantial si impreuna cu alte masuri (ex: controlul cheltuielilor bugetare in relatie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea sa scada sub 4% din PIB in cativa ani. 

Rolul ANAF

Pentru o consolidare bugetara durabila si crearea de spatiu fiscal, trebuie sa fie mult mai eficienta colectarea taxelor si impozitelor (ANAF are un rol esential in acest domeniu), sa opereze un regim de insolventa eficace (sunt necesare modificari legislative), sa dispara sentimentul de impunitate pe care multi dintre cei care fraudeaza bugetul public il au. Si justitia trebuie sa lucreze mai mult in acest sens. 
 Cresterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai buna (reducerea gap-ului la TVA si la alte impozite) este un ‘razboi’ intern pe care Romania trebuie sa il castige; aici se va testa si vointa politica, capacitatea de a invinge grupuri de interese potrivnice. Suna poate naiv, dar miza este uriasa; nivelul jos al veniturilor fiscale/bugetare este o chestiune de securitate nationala, date fiind presiunile mari pe bugetul public. 
Trebuie sa avem in vedere relatia intre rata de crestere a PIB nominal (rata reala plus deflator) si costul imprumuturilor (rostogolirii datoriei publice). In conditii favorabile, relatia amintita poate ajuta consolidarea fiscala, dar exista si reversul medaliei. 

Calcule matematice

Constructia bugetara pentru anul 2026 are in vedere un deficit bugetar cash de 6,25% din PIB, reprezentand o diminuare cu 1,4 pp din PIB fata de nivelul inregistrat in anul 2025. Aceasta diminuare are loc in planificarea bugetara prin majorarea veniturilor totale cu 1,3 pp din PIB, in timp ce pentru cheltuielile totale este planificata o diminuare marginala cu 0,1 pp din PIB. Eliminand impactul agregatelor de fonduri europene, celelalte categorii de venituri sunt planificate sa se majoreze cu 0,46 pp din PIB, iar restul categoriilor de cheltuieli se diminueaza cu 1,44 pp din PIB. Astfel, corectia bugetara din anul 2026 este planificata a se realiza preponderent pe partea de cheltuieli.  CF considera ca exista premise pentru incadrarea in plafoanele stabilite pentru cheltuielile bugetului general consolidat, insa bugetul este construit in ipoteza unui control strict al acestora, experienta anilor anteriori demonstrand cat de dificil este un asemenea demers. In functie de evolutiile din mediul economic national si international, exista riscuri privind incadrarea in nivelurile proiectate, mai ales la nivelul cheltuielilor cu dobanzile, cu bunuri si servicii si cu asistenta sociala.

Incertitudini

 Exista incertitudini privind realizarea deplina a proiectelor din PNRR. Incapacitatea de a absorbi integral aceste sume nu doar ca ar priva economia de un motor de crestere, dar poate conduce la o crestere neprevazuta a deficitului bugetar, punand in pericol traiectoria de consolidare fiscala.
Pe baza unei abordari prudente a prognozarii veniturilor si cheltuielilor, CF apreciaza constructia bugetara pentru anul 2026 compatibila cu un deficit cash situat in preajma valorii de 6,25% din PIB. Aceasta evaluare a CF nu are in vedere atat posibile efecte severe ale razboiului din Orientul Mijlociu, cat si eventuale masuri corelate cu acestea. 
>>Opinia Consiliului Fiscal

Nota: intertitlurile apartin redactiei
Sursa foto: SNSPA