45 de zile si intrebarea pe care Constitutia o lasa fara un raspuns clar
O analiza de Sorin Rosca Stanescu
Exista o intrebare care va deveni inevitabila daca Romania ajunge din nou intr-un blocaj politic: ce se intampla dupa expirarea celor 45 de zile de interimat? Mai poate ramane premierul in functie? Mai pot ministrii sa conduca ministerele? Sau, din ziua a 46-a, Guvernul intra intr-o zona de neconstitutionalitate?
Constitutia nu ofera un raspuns lipsit de echivoc. Pe de o parte, articolul 107 stabileste ca interimatul functiei de prim-ministru si al ministrilor poate dura „cel mult 45 de zile”. Formularea pare categorica si fixeaza o limita maxima. Pe de alta parte, articolul 110 alin. (4) prevede ca Guvernul al carui mandat a incetat continua sa indeplineasca „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern. Cu alte cuvinte, aceeasi Constitutie interzice vidul de putere.
De aici apare tensiunea juridica. Interpretarea dominanta in doctrina constitutionala si in practica institutionala este ca, dupa expirarea celor 45 de zile, executivul nu dispare pur si simplu. Ar fi absurd ca statul sa ramana fara Guvern doar pentru ca Parlamentul nu a reusit sa investeasca unul nou. In aceasta logica, temeiul existentei Guvernului nu mai este articolul 107, ci articolul 110, care consacra principiul continuitatii administratiei publice. Exista si un precedent: in 2009, Guvernul Emil Boc a ramas in functie peste termenul de 45 de zile, pana la instalarea noului cabinet.
Aceasta interpretare nu este insa unanim acceptata. O lectura strict literala a Constitutiei conduce la concluzia ca termenul de 45 de zile este unul imperativ si nu poate fi depasit. Problema este ca Legea fundamentala nu spune si care sunt consecintele depasirii acestui termen. Nu prevede incetarea automata a functiei, nu stabileste cine preia atributiile si nici nu ofera o solutie pentru evitarea blocajului institutional. In lipsa unei decizii explicite a Curtii Constitutionale, practica a preferat continuitatea in locul paraliziei statului.
Asta nu inseamna insa ca un asemenea Guvern isi pastreaza toate prerogativele. Dimpotriva. El poate administra, dar nu poate guverna in sensul deplin al cuvantului. Poate asigura plata salariilor si pensiilor, functionarea ministerelor, executarea bugetului si adoptarea actelor administrative indispensabile. In schimb, nu ar trebui sa promoveze reforme majore, sa angajeze politici publice cu efecte pe termen lung sau sa transforme interimatul intr-o guvernare de facto cu puteri depline.
Consecintele interne sunt, inainte de toate, constitutionale si politice. Fiecare act important al Guvernului poate deveni susceptibil de contestare, iar Curtea Constitutionala ar putea fi chemata sa stabileasca, in sfarsit, daca cele doua articole ale Constitutiei se completeaza sau se afla intr-o contradictie aparenta. Pana atunci, orice prelungire a interimatului va alimenta inevitabil disputele privind legitimitatea executivului.
In plan extern, lucrurile sunt mai putin dramatice decat ar putea parea. Romania nu inceteaza sa fie stat membru al Uniunii Europene sau al NATO si nici nu isi pierde capacitatea de reprezentare internationala. Continuitatea statului este un principiu fundamental al dreptului international, iar partenerii externi vor continua sa trateze Guvernul aflat in functie drept interlocutor legitim. Totusi, un executiv cu atributii limitate are si o legitimitate politica limitata.
Negocierile privind reformele asumate fata de Comisia Europeana, masurile economice dificile sau angajamentele strategice devin mult mai complicate atunci cand Guvernul nu beneficiaza de increderea deplina a Parlamentului.
In fond, adevarata problema nu este juridica, ci politica. Constitutia poate fi interpretata in sensul continuitatii, insa nicio interpretare nu poate suplini lipsa unei majoritati capabile sa dea Romaniei un guvern cu mandat deplin. Adevarata criza incepe nu in ziua a 46-a, ci in momentul in care interimatul inceteaza sa mai fie o exceptie si devine un mod de guvernare.
Sursa: Corectnews
Sursa foto: Facebook Sorin Rosca Stanescu
