Avertismentul fostului ministru al Investițiilor, deputatul Adrian Câciu: „Programul Mureșan aruncă în aer țintele de deficit asumate de România”

Programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Vasile Mureșan aruncă în aer țintele de deficit asumate de România. Semnalul de alarmă este tras de fostul ministru al Investițiilor, deputatul PSD Adrian Câciu (foto).

Într-o analiză postată pe pagina sa de Facebook, duminică, 27 septembrie 2026, Câciu afirmă că programul de guvernare al lui Mureșan riscă să arunce în aer traiectoria de consolidare fiscală pe care România și-a asumat-o în relația cu Comisia Europeană și pe baza căreia este evaluată sustenabilitatea finanțelor publice.

Analiza fostului ministru al Investițiilor, deputatul Adrian Câciu:

„Am dat jos GUVERNUL MINUS ca să îl înlocuim cu GUVERNUL GAURĂ????

PROGRAMUL MUREȘAN ARUNCĂ ÎN AER ȚINTELE DE DEFICIT ASUMATE DE ROMÂNIA

Pericolul este și mai mare cu cât acest program este depus oficial în perioada evaluării realizate de S&P ceea ce denotă oarecare inconștiență și iresponsabilitate din partea autorilor(Claude Fable 5.1 sau Vasile Mureșan).

Am analizat impactul bugetar al măsurilor din programul de guvernare pentru anul 2027.

Am făcut abstracție de deficitul pe care autorii programului spun că și-l doresc și am pus cap la cap măsurile pe care chiar promit să le aplice.

Rezultatul estimării mele: un deficit pentru 2027 între 6,8% și 7,4% din PIB, cu un scenariu central în jurul a 7,2%.

Asta înseamnă că programul riscă să arunce în aer traiectoria de consolidare fiscală pe care România și-a asumat-o în relația cu Comisia Europeană și pe baza căreia este evaluată sustenabilitatea finanțelor publice.

Problema apare înainte de orice dezbatere doctrinară:

ARITMETICA NU SE ÎNCHIDE.

Programul vrea simultan:

- investiții publice menținute la un nivel foarte ridicat;

- eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027;

- indexarea pensiilor și gestionarea celorlalte presiuni sociale;

- creșterea cheltuielilor pentru apărare;

- continuarea marilor proiecte de infrastructură, energie și sănătate;

- scheme de sprijin pentru economie;

- și toate acestea fără taxe noi.

Comisia Europeană estimează deja, în scenariul său, un deficit de 5,8% din PIB în 2027. Și atenție la un detaliu esențial: Comisia ajunge la 5,8% inclusiv prin ipoteza reducerii investițiilor publice după finalizarea PNRR.

Programul Mureșan spune, practic, contrariul: investițiile trebuie menținute, proiectele trebuie continuate și alte angajamente trebuie adăugate.

De unde vin banii?

Aici începe partea de bla-bla.

Reformă. Digitalizare. Eficientizare. Prioritizare. Achiziții centralizate. Combaterea evaziunii. Creșterea colectării.

Toate pot fi obiective corecte. Dar într-un program de guvernare ele trebuie transformate în miliarde de lei, termene și impact bugetar.

Cheltuielile sunt reale. Eliminarea unor venituri este reală. Dobânzile sunt reale.

Economiile care ar trebui să închidă ecuația sunt, în bună parte, necuantificate.

România se află, în plus, în procedură de deficit excesiv, iar traiectoria europeană presupune limitarea creșterii cheltuielilor nete.

De aceea nu am găsit util să mă pierd în zecile de pagini ale capitolului de finanțe înainte de rezolvarea întrebării fundamentale:

CÂT COSTĂ PROGRAMUL ȘI DE UNDE VIN BANII?

Pentru că poți scrie sute de pagini despre reformă și responsabilitate fiscală. Dacă măsurile tale conduc, în estimarea de impact, spre aproximativ 7,2% deficit, în loc să susțină traiectoria de consolidare, ai o problemă de fond.

Nu una de comunicare.

Una de aritmetică bugetară.

Provoacă o 'gaură bugetară' suplimentară de 44 miliarde lei, 2% din PIB în 2027.

Un program serios de guvernare trebuie să conțină tabelul esențial:

măsură → cost → sursă de finanțare → economie/venit compensatoriu → impact asupra deficitului.

Până când această ecuație este demonstrată, țintele de deficit din program sunt doar cifre scrise pe hârtie.

Iar Comisia Europeană, piețele și agențiile de rating nu evaluează bla-bla-uri.

Evaluează cifre, execuție bugetară și credibilitatea consolidării fiscale.

E posibil ca România să fie taxată dur dacă un astfel de program va trece de Parlament.

De multe ori mă întreb cât de tare îsi doresc acești bolojeniști "junk"-ul?

Pentru că pare că fac orice să îl obtină!”