Avizul CES pe legea pensiilor militare: “Ar trebui sa reflecte contributiile efective din perioada activa, nu dinamica veniturilor actuale ale celor aflati in functie” (Document)
.pdf)
CES arata ca pensiile ar trebui, in mod firesc, sa reflecte contributiile efective din perioada activa, nu dinamica veniturilor actuale ale celor aflati in functie.
“Legarea pensiei de salariul in plata plata al colegilor activi rupe legatura dintre contributie si prestatie”.
Se mai arata ca lipsa unei estimari concrete privind impactul bugetar si absenta consultarii Casei Nationale de Pensii Publice si a Ministerului Finantelor ridica probleme serioase de aplicabilitate si responsabilitate financiara.
Iata avizul CES:
“Propunerea legislativa umareste instituirea unui mecanism automat de actualizare a pensiilor militare. in functie de evolutia salariilor personalului militar activ, in mod similar cu sistemul aplicabil magistratilor. Solutia legislativa vine in suprapunere cu mecanismul deja existent in Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si.completarile ulterioare, care prevede actualizarea anuala a pensiilor militare cu ultima rata medie anuala a inflatiei, indicator definitiv, cunoscut la aceasta data si comunicat de lnstitutul National de Statistica.
Acest mecanism este suspendat temporar prin ordonanta de ugenta a Guvernului 156/2024 privind unele masuri fiscal-bugetare. In domeniul cheltuielilor publice pentm finantarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentm modificarea si completarea unor acte nomative, precum si pentru prorogarea unor temene, care ingheata pensiile militare pentru anul 2025 la nivelul lunii decembrie 2024; • astfel, initiativa legislativa analizata:
- nu creeaza un mecanism nou, ci dubleaza o reglementare existenta deja in legislatia pensiilor militare;
- nu tine cont de suspendarea actualizarii/ indexarii pensiilor;
- introduce o actualizare corelata cu salariile din activitate, spre deosebire de mecanismul actual, care se bazeaza pe indicatori macroeconomici generali, ceea ce accentueaza caracterul privilegiat si risca sa afecteze principiul egalitatii in fata legii; •
art.138 din constitutie impune ca orice cheltuiala bugetara sa fie insotita de indicarea susei de finantare, or, initiativa nu este inssotita de niciun calcul de impact financiar. Lipsa unei estimari concrete privind impactul bugetar si absenta consultarii Casei Nationale de Pensii Publice si a Ministerului Finantelor ridica probleme serioase de aplicabilitate si responsabilitate financiara;
• se ignora principiul contributivitatii si se creeaza un precedent periculos prin asocierea directa si pemanenta a pensiei cu salariul aflat in plata, fara un mecanism de echilibrare fiscala;
• de asemenea, propunerea legislativa nu tine cont de situatia bugetara marcata de deficit excesiv, iar aplicarea acesteia incepand cu 1 ianuarie 2026 poate avea un impact negativ asupra redresarii economice vizate de Guvem;
• introducerea unui mecanism automat de actualizare a pensiilor militare ar crea un precedent periculos pentm alte categorii de pensii speciale, cum ar fi cele ale magistratilor, diplomatilor sau personalului aeronautic, ceea ce ar putea conduce la o spirala de cresteri necontrolate ale cheltuielilor cu pensiile de serviciu.
Trebuie mentionat ca principiul contributivitatii, desi indirect, in cazul pensiilor militare, este grav afectat de actualizarea automata. Intr-un sistem echitabil, pensia ar trebui sa reflecte contributiile efective si nu sa fie legata de evolutia salariilor altor persoane. Aceasta decuplare intre contributie si beneficiu risca sa submineze increderea mtregul sistem de pensii si sa accentueze inechitatile intre pensionari;
• Curtea Constitutionala a stabilit in mai multe decizii ca pensia nu este un ‘venit echivalent salariului’ si nu trebuie legata direct de salariile actuale. Actualizarea pensiilor nu este un drept, ci o optiune a legiuitorului in masura in care exista 2 posibilitati bugetare. Un astfel de mecanism nu este sustenabil din punct de vedere bugetar, ar presupune alocarea de fonduri suplimentare, in afara echilibrului contributii -plati, si ar putea genera un deficit in bugetul asiguarilor sociale;
• introducerea acestui mecanism pentru o noua categorie profesionala fara o fundamentare bugetara clara sau o analiza de impact fiscal risca sa accentueze presiunile asupra bugetului public si sa alimenteze nemultumiri din partea altor grupuri de salariati sau pensionari;
• pensiile ar trebui, in mod firesc, sa reflecte contributiile efective din perioada activa, nu dinamica veniturilor actuale ale celor aflati in functie. Legarea pensiei de salariul in plata plata al colegilor activi rupe legatura dintre contributie si prestatie”.
Expunerea de motive
In Expunerea de motive se arata ca aceasta reglementare vine sa corecteze o inechitate majora existenta in prezent intre categoriile socio-profesionale beneficiare de pensii de serviciu.
“Asffel, in timp ce magistratii beneficiaza de o actualizare automata a pensiilor odata cu majorarea salariilor judecatorilor si procurorilor in activitate (in baza Legii nr. 303/2022), militarii si politistii sunt exclusi de facto de la aplicarea aceluiasi principiu, cu toate ca exercita functii publice esentiale, supuse unor restrictii, riscuri si incompatibilitati comparabile sau chiar mai mari. De-a lungul timpului, lipsa unui mecanism coerent si previzibil de actualizare a pensiilor militare a condus la situatii in care pensionarii din sistemul de ordine publica si aparare nationala primesc pensii cu mult sub nivelul veniturilor nete ale fostilor lor colegi aflati inca in activitate, desi au indeplinit exact aceleasi functii si atributii in cadrul carierei”, se arata in proiect.
