Grid star
antreprenoriat

STUDIU: ROMANIA E IN PERICOL SA PIARDA BANII EUROPENI – Consiliul Concurentei dezvaluie: “Este posibil ca Romania sa nu fie in masura sa atinga tintele stabilite prin Pactul verde european si Strategia UE pentru o mobilitate sustenabila si inteligenta, cu

Romania risca sa piarda fondurile UE pentru sectorul transporturilor. Avertismentul se regaseste intr-un studiu realizat de Consiliul Concurentei, condus de Bogdan Chiritoiu (foto).

Consiliul Concurentei a pus in dezbatere publica luni, 20 noiembrie 2023, “Raportul intermediar al studiului privind evolutia transportului feroviar in concordanta cu aplicarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 si a Programului de actiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare si transferul modal catre calea ferata al fluxurilor de transport de calatori si marfa”. Studiul, realizat de Consiliul National de Supraveghere din Domeniul Feroviar din cadrul Consiliului Concurentei, atrage atentia asupra subfinantarii cronice a infrastructurii feroviare, subliniind ca subdimensionarea bugetului alocat din fonduri publice pentru lucrarile de intretinere, reparare si reinnoire a infrastructurii feroviare are un impact direct asupra sigurantei circulatiei pe calea ferata. Totodata, acelasi buget subfinantat care nu poate acoperi integral necesitatile de finantare ale infrastructurii feroviare are efecte negative si in ceea ce priveste atingerea obiectivelor de performanta stabilite prin Contractul de activitate si performanta, ce influenteaza si cresterea competitivitatii transportului feroviar, in raport cu alte moduri de transport.

Situatia poate fi mult mai grava in viitor

Aceasta este situatia din prezent. Totusi, studiul Consiliului Concurentei avertizeaza ca lucrurile se vor putea inrautati in viitor, daca nu se iau masuri. Mai exact, daca se va mentine aceeasi subfinantare a ifrastructurii feroviare, exista riscul ca Romania sa nu atinga tintele stabilite prin Pactul verde european si Strategia UE pentru o mobilitate sustenabila si inteligenta, consecinta fiind pierderea fondurile alocate de Uniunea Europeana pentru sectorul transporturilor, iar in final marirea ecartului fata de statele membre care au o infrastructura feroviara performanta.

Iata fragmente din studiul Consiliului Concurentei (documentul integral este atasat la finalul articolului):

Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 identifica drept principala prioritate cresterea competitivitatii transportului feroviar pe piata interna, in principal prin cresterea nivelului de performanta al infrastructurii feroviare.

Subfinantarea prelungita a infrastructurii feroviare se reflecta in lipsa reinnoirilor cailor de rulare si a instalatiilor, dar si in limitarea severa a cheltuielilor privind intretinerea si reparatiile.

Ca urmare, frecventa aparitie a situatiilor care impun instituirea restrictiilor de viteza a crescut semnificativ, cu impact asupra degradarii severe a parametrilor de performanta ai infrastructurii si, implicit, a performantei si atractivitatii serviciilor de transport feroviar.

Pentru a recupera nerealizarile privind lucrarile la infrastructura feroviara este importanta alocarea fondurilor necesare, astfel incat sa fie respectate graficele de realizare a lucrarilor de reparatii curente, cele de reinnoire/reparatii capitale la infrastructura feroviara publica prevazute conform Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare, Programului de actiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare si transferul modal catre calea ferata al fluxurilor de transport de calatori si marfa si a Contractului de activitate si performanta al CFR pentru perioada 2021-2025.

Subdimensionarea bugetului alocat din fonduri publice pentru lucrarile de intretinere, reparare si reinnoire a infrastructurii feroviare are un impact direct asupra sigurantei circulatiei pe calea ferata. Totodata, alocarea unor sume insuficiente pentru a acoperi integral necesitatile de finantare ale infrastructurii feroviare are efecte negative in ceea ce priveste atingerea obiectivelor de performanta stabilite prin Contractul de activitate si performanta, ce influenteaza si cresterea competitivitatii transportului feroviar, in raport cu alte moduri de transport.

Daca aceste conditii se mentin, este posibil ca Romania sa nu fie in masura sa atinga tintele stabilite prin Pactul verde european si Strategia UE pentru o mobilitate sustenabila si inteligenta, cu risc de pierdere a fondurilor UE alocate pentru sectorul transporturilor si de marire a ecartului fata de statele membre care au o infrastructura feroviara performanta.

Din analiza datelor si informatiilor prezentate in Studiu, se desprind urmatoarele concluzii:

o Se mentine o perceptie preponderent negativa o operatorilor de transport feroviar cu privire la volumul si calitatea lucrarilor de modernizare a infrastructurii executate de CFR SA. Acest fapt ii determina sa amane deciziile de achizitie de material rulant nou si limiteaza perspectivele de dezvoltare a activitatii pe termen mediu;

o Din consultarea pietei utilizatorilor de transport feroviar de marfa a rezultat ca majoritatea respondentilor este nemultumita de impactul lucrarilor de intretinere, reparatie si modernizare a infrastructurii feroviare executate, incepand din anul 2020, asupra cresterii vitezelor comerciale si a punctualitatii trenurilor de marfa.

Procentul respondentilor nemultumiti si foarte nemultumiti scade atunci cand este vorba despre modul in care lucrarile de intretinere, reparatie si modernizare a infrastructurii feroviare executate, incepand din anul 2020, au influentat siguranta circulatiei pe calea ferata.

De remarcat faptul ca, in situatiile prezentate anterior, niciunul dintre utilizatorii serviciilor de transport feroviar de marfuri nu a raspuns ca este foarte multumit. De asemenea, jumatate dintre respondenti considera ca este necesara utilizarea unui material rulant nou, performant, dupa executarea lucrarilor de intretinere, reparatie si modernizare a infrastructurii feroviare.

o In contractele incheiate de CFR SA cu gestionarii de infrastructura, nu se regasesc indicatori de performanta si clauze privind verificarea atingerii acestor indicatori pentru reteaua feroviara neinteroperabila inchiriata, dar si a modului in care au fost cheltuite anual sumele incasate din TUI de catre gestionari (activitati de intretinere si reparatii ale sectiei/grupului de sectii de circulatie inchiriate si/sau pentru dezvoltarea transportului feroviar public de calatori.)

o Capacitatea tehnica limitata a firmelor de constructii in ceea ce priveste realizarea lucrarilor de reinnoire a infrastructurii a determinat o reconsiderare a politicii CFR SA in ceea ce priveste efectuarea lucrarilor de reinnoire a liniei in regie proprie in cazuri urgente, precum repararea liniilor ferate din portul Galati si cele de la frontiera cu Republica Moldova si Ucraina;

o Echipamentele de mecanizare aflate in dotarea CFR SA nu acopera necesitatile tehnologice pentru efectuarea eficienta cu resurse proprii a lucrarilor urgente, ceea ce presupune alocarea de resurse si pentru imbunatatirea situatiei parcului de vehicule feroviare si echipamente al CFR SA;

o O parte importanta a modernizarii transporturilor pe calea ferata o reprezinta si procesul de automatizare, centralizare si coordonare. Din acest punct de vedere, beneficiile centralizarii electronice evidentiaza pe langa componentele de siguranta si capacitate si scaderea semnificativa a cheltuielilor cu personalul si intretinerea. Aceasta automatizare poate conduce la o utilizare eficienta a fondurilor pentru asigurarea unei infrastructuri feroviare atractive, pentru operatorii de transport pe calea ferata si pentru beneficiarii acesteia;

o Cresterea nivelului de centralizare al instalatiilor de semnalizare si integrarea acestora in centre de management ale traficului poate contribui la imbunatatirea sigurantei circulatiei trenurilor si la cresterea vitezei de circulatie pe sectiile modernizate;

o Demersurile intreprinse de CFR SA in legatura cu managementul traficului se inscriu in preocuparile europene de imbunatatire a proceselor de planificare a traselor si de interconectare a retelelor feroviare din diverse state si reprezinta un set de masuri care vor contribui la eficientizarea calitatii transportului feroviar de marfa si calatori din tara noastra;

o Prin utilizarea sistemului Routes, care va tine cont de noile cerinte, atat la nivel national, cat si in vederea asigurarii conexiunii cu sistemele similare dezvoltate in cadrul RailNet Europe (RNE), va creste capacitatea de infrastructura alocata atat pentru traficul feroviar intern, cat si pentru cel extern; in perioada 2024-2029 administratorii de infrastructura din statele membre ale UE vor implementa proiectul TTR (Revizuirea procesului de realizare a calendarului de alocare a traselor internationale – Timetable Redesign), care vizeaza cresterea de capacitate de infrastructura alocata traficului feroviar de marfa. Aceasta presupune o mai buna coordonare intre administratorii de infrastructura din diferite tari, noul sistem Routes reprezentand un prim pas in acest sens;

o Realizarea de Centre de Management ale Traficului (CMT) zonale pe liniile cu trafic semnificativ va imbunatati traficul feroviar de marfa pe coridoarele feroviare europene care strabat Romania, cu impact in cresterea punctualitatii trenurilor de marfa.

Totodata, prin implementarea CMT zonale, printr-o buna coordonare intre administratorul infrastructurii feroviare si operatorii terminalelor de marfa situate pe cele doua coridoare europene, Rin-Dunare si Orient/Est-Mediteranean, va putea fi stimulat traficul multimodal de marfa din Romania. Aceasta masura este in concordanta cu prevederile Strategiei UE pentru o mobilitate sustenabila si inteligenta, prin care se urmareste ca traficul feroviar de marfa sa se dubleze pana in anul 2050, comparativ cu anul 2015.

o In ceea ce priveste realizarea si implementarea Sistemului de telegestiune a energiei electrice, acesta va contribui la posibilitatea selectarii, de catre operatorii de transport feroviar, a furnizorului de energie electrica pentru tractiune pe baze concurentiale.

De asemenea, implementarea Sistemului de telegestiune va contribui la exploatarea eficienta a energiei electrice de tractiune, la estimarea corecta a necesarului de energie electrica de achizitionat si la reducerea costurilor cu dezechilibrele aparute intre consumul planificat si cel realizat.

o In prezent, liniile nefunctionale din statiile de cale ferata aflate in Portul Constanta reprezinta 15% din totalul liniilor existente in aceste statii. Finalizarea reparatiilor si deblocarea celor 47 de linii inchise din aceste statii portuare va contribui la eliberarea acestor capacitati de infrastructura esentiale pentru fluidizarea traficului si vor reduce timpul de asteptare al operatorilor feroviari pentru operatiunile de incarcare si descarcare din Portul Constanta.

Recomandari

o Prioritizarea la nivelul CFR SA a obiectivului de atragere a unui volum semnificativ de finantare europeana, ca forma principala de suplimentare a resurselor aflate la dispozitie pentru modernizarea retelei feroviare si diminuarea dependentei de fondurile alocate de la bugetul de stat;

o Internalizarea costurilor externe ale transportului rutier, pentru a asigura un climat concurential echilibrat intre modurile de transport;

o Alocarea unui buget corespunzator pentru finantarea lucrarilor de intretinere si reparatie a caii ferate conform necesitatilor stabilite prin Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 si Contractul de activitate si performanta incheiat 2021-2025 intre MTI si CFR SA. Astfel, se va incetini procesul de degradare progresiva a infrastructurii feroviare si a materialului rulant utilizat, iar rezultatul acestor actiuni va contribui la cresterea performantelor si calitatii serviciilor de transport feroviar.

Alocarea unui buget corespunzator pentru finantarea lucrarilor de intretinere si reparatie a caii ferate, va creste siguranta circulatiei pe calea ferata si implicit poate duce la scaderea riscului de incidente. In acelasi context, o finantare corespunzatoare va creste nivelul de competitivitate al transportului feroviar, raportat la celelalte moduri de transport, in special fata de transportul rutier. De asemenea, cresterea nivelului de performanta al infrastructurii feroviare, ca urmare a finantarii corespunzatoare a infrastructurii feroviare, va determina si innoirea parcului de material rulant, asa cum au apreciat si utilizatorii serviciilor de transport feroviar, consultati de CNSDF.

o Cresterea capacitatii administratorului infrastructurii de a dezvolta activitati de intretinere/reparatii in regie proprie; o Stabilirea de reguli si responsabilitati clare in sarcina gestionarilor de infrastructura, prin includerea in contractele incheiate de CFR SA cu gestionarii de infrastructura, a unor indicatori de performanta si verificarea atingerii acestor indicatori pentru reteaua feroviara neinteroperabila inchiriata, dar si modul in care au fost cheltuite anual sumele incasate din TUI de catre gestionari, pentru activitati de intretinere si reparatii ale sectiei/grupului de sectii de circulatie inchiriate si/sau pentru dezvoltarea transportului feroviar public de calatori pe sectia/grupul de sectii de circulatie inchiriate.

o Publicarea de catre CFR SA, in raportul sau anual de activitate, a modului de indeplinire a indicatorilor de performanta realizati de gestionarii de infrastructura, pentru sectiile infrastructurii neinteroperabile inchiriate".

* Cititi aici integral “Studiul privind evolutia transportuli feroviar in concordanta cu aplicarea Strategiei de dezvoltare a structurii feroviare 2021-2025 si a Prpgramului de actiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare si transferul modal catre calea ferata al fluxurilor de transport calatori si marfa”

Ultimele articole
Sarbatorile vin cu blocarea conturilor
analize
Romanii platesc cash de sarbatori
punguta cu doi bani

Romanii platesc cash de sarbatori

Romanii au cumparat titluri de stat de 2,4 miliarde lei
punguta cu doi bani