Banca Nationala a Romaniei (BNR) a publicat marti, 16 aprilie 2024, minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie din 4 aprilie 2024 in care se explica deciziile luate. BNR a decis, printre altele, sa mentina rata dobanzii de politica de monetara (dobanda cheie) la 7%, valoare care se pastreaza de luni bune.

Rata dobanzii de politica monetara este cea care da tonul celorlalte dobanzi din piata. De fiecare data cand BNR majoreaza dobanda-cheie, scopul fiind scaderea inflatiei, este de asteptat ca si bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit.

Membrii Consiliului arata ca, potrivit noilor evaluari, rata anuala a inflatiei va continua sa scada in urmatoarele luni intr-un ritm incetinit fata de anul 2023 si pe o traiectorie usor mai ridicata decat cea anticipata in prognoza pe termen mediu din februarie 2024, care cobora la 4,7 la suta in decembrie 2024 si la 3,5 la suta la finele anului viitor. Descresterea va fi antrenata intr-o proportie insemnata de factorii pe partea ofertei, a caror actiune dezinflationista este asteptata sa slabeasca insa progresiv, pe fondul influentelor in atenuare decurgand din efecte de baza si din corectii descendente ale cotatiilor marfurilor, indeosebi ale materiilor prime agroalimentare:
“Balanta riscurilor la adresa perspectivei inflatiei induse de factorii pe partea ofertei ramane inclinata in sens ascendent, au apreciat membrii Consiliului, facand referiri la masurile fiscale aplicate recent, dar posibil si in perspectiva, in scopul sustinerii procesului de consolidare bugetara, precum si la masura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de baza ce a fost prelungita pana la finele anului curent, dar si la potentiala evolutie viitoare a cotatiei titeiului, inclusiv in contextul tensiunilor geopolitice”.

Prezentam minuta sedintei BNR:

“In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind evolutiile macroeconomice, financiare si monetare curente si de perspectiva prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.
In discutiile privind evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei s-a marit in ianuarie 2024 la 7,41 la suta, asa cum s-a anticipat, iar in februarie a scazut la 7,23 la suta, ramanand peste nivelul de 6,61 la suta atins in decembrie 2023. Avansul fata de finele anului precedent este atribuibil factorilor pe partea ofertei, au sustinut membrii Consiliului, evidentiind cresterea ampla consemnata in acest interval de dinamica anuala a pretului energiei electrice sub impactul unui efect de baza, precum si scumpirea combustibililor si produselor din tutun provocata de majorarile de accize si de marirea peste asteptari a cotatiei titeiului.

In acelasi timp, s-a observat ca rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (care reflecta variatia preturilor libere si cu volatilitate relativ redusa - n.r.)  a continuat sa se reduca in ianuarie-februarie 2024, dar mai lent decat in precedentele doua trimestre, coborand la 7,6 la suta in februarie, de la 8,4 la suta in decembrie 2023, in conditiile unei evolutii eterogene a descresterilor de dinamica la nivelul celor trei subcomponente: incetinire abrupta pe segmentul alimentelor procesate si cvasi-stopare pe cel al serviciilor, insa accelerare usoara in cazul marfurilor nealimentare.
Din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au remarcat multitudinea factorilor ce au actionat in dublu sens asupra dinamicii inflatiei de baza in primele doua luni ale anului. In urma analizei, s-a convenit ca influentele dominante, in atenuare totusi, au continuat sa vina din efecte de baza dezinflationiste, din corectii descendente ale cotatiilor marfurilor agroalimentare si din masura de plafonare temporara a adaosului comercial la produse alimentare de baza, carora li s-a alaturat impactul tot mai vizibil al descresterii dinamicii preturilor importurilor. 
In sens contrar au actionat moderat efecte directe si indirecte ale masurilor fiscale aplicate in debutul anului curent si nivelul mai ridicat al anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, precum si noile cresteri de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, transferate, cel putin partial, asupra preturilor unor servicii si bunuri, inclusiv pe fondul revigorarii consumului privat.

Evolutia preturilor

In acest context a fost evocata si evolutia recenta a preturilor de productie din industrie pentru piata interna, a caror dinamica anuala si-a incetinit scaderea pe segmentul bunurilor de consum in luna ianuarie 2024, iar in februarie a inregistrat o mica crestere. Totodata, anticipatiile inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari se mentin deasupra intervalului tintei, desi s-au redus in februarie-martie, iar puterea de cumparare a consumatorilor a fost doar modest afectata in debutul acestui an de marirea ratei inflatiei, ramanand robusta, corespunzator evolutiei dinamicii salariului net real, au semnalat mai multi membri ai Consiliului.

In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca activitatea economica a slabit in intensitate mult peste asteptari in trimestrul IV 2023,    contractandu-se cu 0,5 la suta fata de precedentele trei luni, dupa o crestere cu 1,0 la suta in trimestrul III, ceea ce face probabila o restrangere mai pronuntata a excedentului de cerere agregata in acest interval decat cea anticipata in februarie 2024.
In schimb, dinamica anuala a PIB s-a marit la 3,0 la suta in trimestrul IV 2023, de la 1,9 la suta in trimestrul precedent. Totodata, cresterea in termeni anuali a economiei a continuat sa fie sustinuta prioritar de formarea bruta de capital fix, cu o contributie totusi in scadere, in timp ce aportul consumului gospodariilor populatiei a crescut sensibil fata de trimestrul anterior, au remarcat membrii Consiliului.

Evolutia exportului net a redevenit insa puternic contractionista in ultimul trimestru al anului trecut, in conditiile in care variatia anuala a importurilor de bunuri si servicii s-a reamplificat, reintrand in teritoriul pozitiv si devansand-o astfel pe cea a exporturilor. Pe acest fond, deficitul balantei comerciale si cel de cont curent au inregistrat o crestere in termeni anuali in trimestrul IV 2023 – dupa trei trimestre de comprimare -, ce a fost accentuata in cazul celui din urma de inrautatirea considerabila a soldului balantei veniturilor primare, pe seama evolutiei profiturilor reinvestite si a dividendelor distribuite.

Pe ansamblul anului 2023, ambele deficite s-au diminuat totusi vizibil in raport cu valorile atinse in 2022, iar ponderea in PIB a deficitului de cont curent s-a redus la 7,0 la suta, de la 9,2 la suta, in conditiile unei cresteri economice ce a incetinit semnificativ - la 2,1 la suta, de la 4,1 la suta in anul precedent -, dar a ramas relativ solida, mai ales din perspectiva europeana si regionala, au subliniat mai multi membri ai Consiliului. S-a sesizat, totodata, ca principalul determinant al cresterii economice a devenit in 2023 formarea bruta de capital fix, al carei aport l-a devansat consistent pe cel al consumului privat, iar exportul net si-a anulat contributia negativa.

Analiza pe piata muncii

Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au discutat cele mai recente date si sondaje de specialitate, apreciind ca acestea certifica atenuarea tensiunilor de pe piata in ultimul trimestru din 2023 – data fiind inclusiv scaderea considerabila consemnata de rata locurilor de munca vacante -, dar transmit semnale mixte privind evolutia parametrilor specifici in trimestrul I 2024 si in perspectiva apropiata. Astfel, rata somajului BIM s-a marit usor in debutul anului curent, dupa trei trimestre de relativa stagnare la un nivel mediu de 5,6 la suta, in timp ce efectivul salariatilor din economie si-a reluat cresterea lunara in decembrie 2023 si s-a majorat intr-un ritm similar in luna ianuarie 2024. Totodata, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut un reviriment in februarie-martie 2024, iar deficitul de forta de munca raportat de companii s-a majorat pe ansamblul trimestrului I 2024, pe seama evolutiilor din servicii si constructii.

Cresterea salariului minim

Preocupante din perspectiva inflatiei, dar si a competitivitatii externe, au fost considerate ritmul de crestere a salariilor si a costurilor cu forta de munca, in conditiile in care dinamica anuala de doua cifre a salariului mediu brut nominal si-a reaccentuat ascensiunea in trimestrul IV 2023 - in principal sub impactul majorarii salarului minim brut pe economie -, iar cea a costului salarial unitar s-a reamplificat in acelasi interval, atat pe ansamblul economiei, cat si in industrie, unde s-a marit si in ianuarie 2024.

Totodata, deficientele structurale ale pietei muncii si dinamica salariilor din sectorul public, precum si noua majorare preconizata a salariului minim brut sunt de natura sa alimenteze sau chiar sa amplifice pe termen scurt presiunile asupra salariilor si costurilor cu forta de munca din mediul privat, au aratat in mai multe randuri membrii Consiliului. In sens opus ar putea actiona totusi trendul descendent al ratei inflatiei si dinamica inca scazuta a cererii interne si a celei externe, precum si recursul in crestere la angajati extracomunitari, au sustinut unii  membri ai Consiliului. A fost subliniata, in acest context, importanta monitorizarii atente a cresterilor acordate in sectorul privat in primul trimestru al anului, in contextul renegocierilor salariale.

In discutiile referitoare la conditiile financiare, membrii Consiliului au evidentiat relativa stabilitate ce a caracterizat principalele cotatii ale pietei monetare interbancare in februarie si in prima parte a lunii martie, succedata totusi de noi mici scaderi spre finele trimestrului. A fost evocata si traiectoria pronuntat ascendenta, dar puternic fluctuanta, pe care s-au mentinut randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat in acest interval – similar evolutiilor din economiile avansate si din regiune –, in contextul revizuirii si al consolidarii ulterioare a expectatiilor investitorilor privind momentul initierii si amplitudinea reducerilor ratei dobanzii de catre Fed, cu impact si asupra apetitului global pentru risc.

Leul vs euro si dolar

In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro s-a mentinut in februarie pe palierul mai inalt atins la mijlocul lunii ianuarie, dar a cunoscut apoi o usoara corectie descendenta, revenind si stabilizandu-se in martie in preajma valorilor prevalente in trimestrul IV 2023. In raport cu dolarul SUA, leul a continuat sa se deprecieze pana la jumatatea trimestrului I 2024, insa a recuperat ulterior o parte din pierderea de valoare, inclusiv pe fondul evolutiei ratei de schimb euro/dolar pe pietele financiare internationale.

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro sunt in continuare ridicate, au sustinut membrii Consiliului, evocand dezechilibrul extern considerabil si tendinta recenta de reaccentuare a acestuia, precum si executia bugetara din primele doua luni ale anului si incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscala, dar si actualele tensiuni geopolitice. S-a apreciat ca in perspectiva apropiata dominante ca influenta vor ramane totusi atractivitatea relativa inca ridicata a plasamentelor in moneda nationala si expectatiile privind perspectiva ratelor dobanzilor reprezentative ale bancilor centrale majore.

In acelasi timp, s-a observat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a reluat scaderea in debutul anului curent, coborand pana la 4,9 la suta in februarie, de la 6,4 la suta in decembrie 2023, pe seama evolutiilor de pe segmentul societatilor nefinanciare, in timp ce ritmul imprumuturilor populatiei a continuat sa se mareasca, de la un nivel totusi foarte scazut. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a marit in acest interval, pana la 68,7 la suta in februarie 2024, de la 68,4 la suta in decembrie 2023.

Inflatie mai mica

In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca, potrivit noilor evaluari, rata anuala a inflatiei va continua sa scada in urmatoarele luni intr-un ritm incetinit fata de anul 2023 si pe o traiectorie usor mai ridicata decat cea anticipata in prognoza pe termen mediu din februarie 2024, care cobora la 4,7 la suta in decembrie 2024 si la 3,5 la suta la finele anului viitor.
S-a sesizat ca descresterea va fi antrenata pe mai departe intr-o proportie insemnata de factorii pe partea ofertei, a caror actiune dezinflationista este asteptata sa slabeasca insa progresiv, pe fondul influentelor in atenuare decurgand din efecte de baza si din corectii descendente ale cotatiilor marfurilor, indeosebi ale materiilor prime agroalimentare. Actiunea dezinflationista va fi resimtita cu precadere la nivelul inflatiei de baza si pe segmentul LFO, in timp ce dinamica pretului combustibililor isi va accentua probabil ascensiunea in perspectiva apropiata, inclusiv in raport cu proiectia precedenta, ca urmare a cresterii peste asteptari a cotatiei petrolului in ultimele luni, au remarcat membrii Consiliului.

Riscurile invocate

Totodata, balanta riscurilor la adresa perspectivei inflatiei induse de factorii pe partea ofertei ramane inclinata in sens ascendent, au apreciat membrii Consiliului, facand referiri la masurile fiscale aplicate recent, dar posibil si in perspectiva, in scopul sustinerii procesului de consolidare bugetara, precum si la masura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de baza ce a fost prelungita pana la finele anului curent, dar si la potentiala evolutie viitoare a cotatiei titeiului, inclusiv in contextul tensiunilor geopolitice.

In acelasi timp, s-a convenit ca din partea factorilor fundamentali sunt de asteptat presiuni inflationiste doar ceva mai modeste decat in prognoza precedenta si in intensificare usoara in perspectiva apropiata, in conditiile in care se anticipeaza o marire usoara a excedentului de cerere agregata in prima parte a anului curent, dupa restrangerea peste asteptari din trimestrul IV 2023, precum si o dinamica mai ridicata a costurilor salariale unitare comparativ cu previziunile anterioare. Efecte dezinflationiste apreciabile vor veni insa probabil din descresterea dinamicii preturilor importurilor si din ajustarea descendenta graduala a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, au subliniat mai multi membri ai Consiliului.

In discutiile referitoare la perspectiva apropiata a pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat ca, potrivit noilor evaluari, economia este asteptata ca consemneze cresteri trimestriale mai solide in prima parte a anului curent decat cele previzionate anterior, implicand totusi o scadere semnificativa a dinamicii ei anuale fata de nivelul atins in trimestrul IV 2023.

Totodata, s-a sesizat ca indicatorii cu frecventa ridicata indica consumul privat drept principal determinant al cresterii in termeni anuali a economiei in trimestrul I 2024, data fiind mai ales accelerarea puternica a cresterii vanzarilor cu amanuntul in luna ianuarie fata de perioada similara a anului trecut.

Din partea exportului net este insa posibil un aport negativ marit, in conditiile in care dinamica anuala a importurilor de bunuri si servicii a continuat sa o devanseze in ianuarie 2024 pe cea a exporturilor, dar intr-o mai mica masura decat in trimestrul anterior, reintrand marginal in teritoriul negativ. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat sa creasca in termeni anuali, insa mai temperat decat in trimestrul IV 2023, in timp ce deficitul de cont curent si-a marit considerabil dinamica anuala, ca urmare de deteriorarii balantelor veniturilor, au semnalat in mai multe randuri membrii Consiliului.

In acelasi timp, incertitudinile si riscurile ce decurg din conduita viitoare a politicii fiscale si de venituri sunt amplificate pe termen scurt de rezultatul executiei bugetare din primele doua luni ale anului, precum si de dinamica salariilor din sectorul public si de implicatiile noii legi a pensiilor, au aratat in numeroase interventii membrii Consiliului. Dincolo de orizontul scurt de timp, sursa majora de riscuri crescute o constituie in schimb masurile fiscale si bugetare ce ar putea fi implementate in vederea pozitionarii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescatoare sustenabila si compatibila cu cerintele procedurii de deficit excesiv si cu conditionalitatile atasate altor acorduri incheiate cu CE, au sustinut membrii Consiliului.

Au fost evidentiate insa si incertitudinile si riscurile la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, generate in continuare de razboiul din Ucraina si de conflictul din Orientul Mijlociu, precum si de evolutiile economice din Europa, indeosebi din Germania.

Atragerea de fonduri europene

Inclusiv din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au subliniat din nou importanta mentinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene si au reiterat cerinta utilizarii eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice.

Decizii luate in unanimitate

Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 6,00 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”.