Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) si Confederatia Patronala Concordia, ultima condusa de Dan Sucu (foto), resping intentia de introducere a unei taxe suplimentare pe tranzactiile bancare. Potrivit patronatelor, in ultimul timp se discuta in spatiul public despre posibile noi taxe, unele chiar aplicabile sectorial, fara a exista insa un dialog cu partenerii sociali la nivel national sau sectorial asupra oportunitatii/efectelor unor astfel de masuri. 

“In acest sens, mentionam  ideea vehiculata saptamana trecuta, de introducere a unei noi taxe, respectiv o taxa aplicabila tranzactiilor bancare, perceputa clientilor persoane fizice si juridice, similar unui comision aplicat de fiecare data cand se efectueaza o plata. Este un nou exemplu de abordare superficiala a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, in realitate, genereaza efecte economice si sociale nedorite, negative, pe termen lung.
In acest context, respingem cu fermitate intentia de introducere a unei taxe pe tranzactiile bancare, precum si a oricarei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, avand in vedere implicatiile economice si sociale negative”.
Antreprenorii prezinta si efectele introducerii unei astfel de masuri. Printre acestea se numara cresterea pretului serviciilor bancare, cresterea economiei negre, incurajarea fenomenului de deschidere de conturi bancare in afara Romaniei sau cresterea inflatiei.

Prezentam comunicatul celor doua organizatii:

“In contextul unei situatii bugetare critice cu care se confrunta Romania, care atrage necesitatea luarii de masuri radicale, atragem atentia ca este necesar sa fie respectate principiile economice de baza si sa se adreseze cauzele fundamentale ale problemelor, prin masuri sustenabile si echilibrate, nu prin masuri hazardate si populiste.
In acest sens, Consiliul Patronatelor Bancare din Romania si Confederatia Patronala Concordia, in calitate de parteneri sociali reprezentativi la nivel national, isi exprima disponibilitatea permanenta de dialog constructiv in vederea identificarii celor mai potrivite solutii pentru redresarea situatiei finantelor publice si crearea unui cadru economic predictibil, orientat spre dezvoltare si cresterea investitiilor.
Observam cu ingrijorare, in ultimul timp, o serie de discutii in spatiul public despre posibile noi taxe ,  unele chiar aplicabile sectorial, fara a exista insa un dialog cu partenerii sociali la nivel national sau sectorial asupra oportunitatii/efectelor unor astfel de masuri. In acest sens, mentionam  ideea vehiculata saptamana trecuta, de introducere a unei noi taxe, respectiv o taxa aplicabila tranzactiilor bancare, perceputa clientilor persoane fizice si juridice, similar unui comision aplicat de fiecare data cand se efectueaza o plata. Este un nou exemplu de abordare superficiala a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, in realitate, genereaza efecte economice si sociale nedorite, negative, pe termen lung.
In acest context, respingem cu fermitate intentia de introducere a unei taxe pe tranzactiile bancare, precum si a oricarei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, avand in vedere implicatiile economice si sociale negative.
Subliniem ca orice masura fiscala trebuie sa respecte principiile predictibilitatii si eficientei economice. Solutiile reale pentru reducerea deficitului bugetar tin de digitalizarea administratiei, colectarea eficienta a taxelor, stimularea initiativei private si nu introducerea de taxe ad-hoc care penalizeaza exact contribuabilii care isi platesc cu regularitate obligatiile fiscale catre Stat.
Experienta anilor trecuti arata cat se poate de elocvent faptul ca maririle de taxe, taxele speciale ad-hoc si celelalte masuri de peticire a bugetului nu au adus niciun beneficiu, dimpotriva, au stimulat irosirea banilor publici. Nu am identificat vreun efect pozitiv in economie rezultat din impozitul pe cifra de afaceri sau cel pe activele bancare instituite in ultimii ani, tot cu scopul declarat al echilibrarii bugetului de stat; din contra, astfel de taxe au impovarat si mai mult contribuabilii de buna credinta.
Redam mai jos doar cateva dintre efectele probabile ale unei asemenea taxe pe tranzactii bancare:
-migrarea catre platile in numerar, cu efect direct  asupra evaziunii fiscale si  cresterea economiei negre, scaderea nivelului de bancarizare (care este, oricum, cel mai mic din Europa), stoparea/amanarea investitiilor in infrastructura de plati electronice, zadarnicirea eforturilor de digitalizare ale Statului (e-factura, e-TVA, SAF – T);
-incurajarea fenomenului de deschidere de conturi bancare in afara Romaniei, ceea ce poate duce la competitie neloiala pentru bancile romanesti si un control mai dificil al fluxurilor de bani de catre autoritatile fiscale;
-migrarea catre platforme cu risc ridicat, de tip crypto sau de intermediere neautorizate, care, pe langa faptul ca expune contribuabilul la riscuri semnificative, genereaza vulnerabilitate pentru sistemului financiar si riscuri de securitate nationala;
-cresterea inflatiei determinata deefectul in cascada a aplicarii taxei pe circuitul de formare a pretului produselor si serviciilor, in conditiile in care traim deja intr-o economie in care inflatia este cu mult peste tinta asumata;
-impovararea suplimentara a categoriilor vulnerabile in conditiile in care vor fi afectate si platile cu caracter social (pensii, ajutoare, burse, alocatii, indemnizatii, somaj), care sunt operate, preponderent, prin transferuri bancare;
-cresterea pretului serviciilor bancare in conditiile in care costurile de implementare a acestei taxe dar si cresterea costurilor de administrare a platilor in numerar se vor translata, cel mai probabil, in costurile serviciilor si produselor bancare, conform principiilor de piata;
-franarea procesului de modernizare a economiei  raportat la faptul ca aceasta taxa contravine frontal obiectivului strategic national de digitalizare si de adoptare a serviciilor financiare moderne.
Aspectele indicate mai sus, au fost sesizate si de Comisia Europeana in cazul unei taxe similare impuse in Slovacia (click aici). Ar fi util ca atunci cand 'se copiaza' initiative populiste din alte tari, initiatorii sa analizeze si efectele negative generate precum problemele majore de implementare, costurile ridicate si beneficiile economice nesemnificative.  
Credem ca a venit momentul conduitei responsabile care sa fundamenteze implementarea oricarei decizii fiscale pe o indispensabila analiza de impact cu evaluarea tuturor implicatiilor dar si discutii tehnice constructive cu reprezentantii mediului de afaceri.
Mediul de afaceri doreste sa fie parte din solutie. Avem expertiza relevanta si capacitatea de a contribui la constructia unor politici fiscale sustenabile, dar este nevoie de vointa politica in consultarea reala si transparenta a partenerilor sociali reprezentativi la nivel national sau sectorial”.