Presedintele Camerei de Comert, Mihai Daraban: "In Romania, dialogul social se termina cu poza de grup”
Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) a gazduit, in 24 martie 2026. conferinta „Romania 2026-2040. Industria 4.0-5.0”, organizata de Asociatia pentru Studii si Prognoze Economico-Sociale (ASPES) si Institutul Roman de Inovare Smart Industry (IRISI) – Iasi.
Evenimentul a oferit cadrul unei dezbateri despre directiile strategice ale dezvoltarii industriale romanesti in orizontul 2040, reunind reprezentanti ai mediului de afaceri, ai comunitatii academice si ai societatii civile.
Interventia presedintelui CCIR, Mihai Daraban, (foto dreapta), a plasat in centrul dezbaterii disfunctionalitatea dialogului dintre mediul privat si decidentii politici.
"Ani de-a randul am facut apel la decidenti sa poarte un dialog real cu mediul de afaceri. Din pacate, modelul dominant este cel al intalnirii care se incheie cu poza de grup si comunicatul emis de cel care a facut invitatia, adica de reprezentantul statului roman.
Nu am vazut niciodata un punct de vedere articulat al celor care au participat la discutie: ce probleme au ridicat, unde s-au contrazis, ce au cerut. Noi, la Camera de Comert, nu am fost adeptii acestui model. Am preferat dialogul direct cu organizatiile patronale de ramura, de nisa, pentru ca am vrut sa intelegem ce inseamna industria constructiilor, ce inseamna sectorul agricol etc”.
De asemenea, Mihai Daraban a facut referire la coerenta strategiei de diplomatie economica, pe care Romania a adoptat-o de o lunga perioada.
"Vorbim de ani de zile despre diplomatie economica, dar sa fim lucizi: 75% din comertul nostru este intra-comunitar, 10% merge catre tarile europene non-UE, adica Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova, si 15% catre restul lumii. Oare credem ca vom merge in America sau in Extremul Orient cu microintreprinderi? Sau cu societatile mari, care macar isi pot cumpara biletul de avion fara sa fie subventionate de la Consiliul de Export? Trebuie sa stabilim prioritati clare si decidentul sa cunoasca aceste realitati. Misiunile economice internationale trebuie construite in jurul companiilor cu capacitate reala de export si cu anvergura necesara pentru a reprezenta Romania pe pietele terte, si nu ca exercitii de reprezentare simbolica, indiferent de potentialul comercial real".
