Curtea de Conturi a transmis Parlamentului Raportul public pe anul 2023 si Raportul de activitate al institutiei pe anul 2024. Lumea Banilor prezinta raportul pe care Curtea de Conturi condusa de Mihai Busuioc (foto) l-a transmis Parlamentului cu privire la cheltuirea banului public si controalelor facute. Busuioc a fost numit judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) si isi va prelua mandatul saptamana viitoare. 

Pentru prejudiciile identificate si consemnate in actele de audit aferente anului financiar 2024 si anilor anteriori, Curtea de Conturi a formulat 79 de sesizari penale. Potrivit Raportului de activitate pe anul 2024, misiunile de audit efectuate de Curtea de Conturi au identificat o serie de cazuri de nerespectare a reglementarilor legale, constatandu-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmarirea si neincasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii sau la denaturarea unor date si informatii din situatiile financiare. Astfel, pentru anul supus auditarii (2023), valoarea cumulata a prejudiciilor a fost de 758 milioane lei, a veniturilor suplimentare de 779 milioane lei, iar a abaterilor financiare de 82.703 milioane lei.

Potrivit documentului, in 2024 Curtea de Conturi a verificat, in total, 1.361 de entitati ale administratiei publice centrale si locale.

Verificarile facute

 Majoritatea misiunilor derulate conform programului de activitate al Curtii s-au axat pe auditul de conformitate (1060), urmate de auditul financiar (535) si de cel al performantei (5). Au fost realizate 2.473 de misiuni de verificare a modului de ducere la indeplinire a recomandarilor (follow-up) si 23 de actiuni de documentare.
 In document sunt reflectate, printre altele, rezultatele auditului la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei: in ceea ce priveste programul ”Locuinte pentru tineri”, derulat prin Agentia Nationala pentru Locuinte. 
“Auditul a evidentiat lipsa unei evidente centralizate a locuintelor inchiriate sau vandute si a creantelor aferente, ceea ce a condus la nerealizarea veniturilor planificate”, arata Curtea de Conturi.

Alocarea banilor

In raport se arata ca analiza cheltuielilor efectuate din bugetul public national in exercitiul financiar 2023 evidentiaza ca, mai mult de jumatate (55%) din total a fost alocat pentru sustinerea unor domenii precum protectia sociala, programe de interes national din domeniul muncii, al familiei, tineretului, sanatatii, educatiei, cercetarii, culturii si recreerii. In acelasi timp, dezvoltarea si investitiile, transporturile si infrastructura, economia si energia, au inregistrat, cumulat, 16% din totalul cheltuielilor bugetului public national.
In perioada mentionata, Romania a inregistrat crestere economica, insa gestionarea deficitului bugetar a ramas o provocare majora. Cheltuielile bugetare au continuat sa depaseasca veniturile, mentinand un dezechilibru fiscal persistent, care risca sa afecteze sustenabilitatea finantelor publice pe termen lung.
Datoria publica a Romaniei la sfarsitul anului 2023 a fost de 957.060,9 milioane lei, echivalentul a 192.389,5 milioane euro, in crestere cu 133.402,7 milioane lei fata de anul 2022.

Control formal

Curtea evidentiaza faptul ca, la nivelul administratiei publice centrale, procesul de implementare a sistemului de control intern managerial a fost unul cu caracter preponderent formal. 

“Entitatile au apreciat sistemul ca fiind conform sau partial conform, desi auditul extern a evidentiat deficiente semnificative si neimplementari ale standardelor. Astfel, se evidentiaza necesitatea consolidarii sistemului de control intern managerial, prin transformarea acestuia dintr-un mecanism formal intr-un instrument activ de guvernanta eficienta.

Prezentam comunicatul Curtii de Conturi:

“In anul 2024, Curtea de Conturi a verificat, in total, 1361 de entitati ale administratiei publice centrale si locale. Majoritatea misiunilor derulate conform programului de activitate al Curtii s-au axat pe auditul de conformitate (1060), urmate de auditul financiar (535) si de cel al performantei (5). Au fost realizate 2473 de misiuni de verificare a modului de ducere la indeplinire a recomandarilor (follow-up) si 23 de actiuni de documentare.
In cuprinsul Raportului public se regasesc: analiza modului in care a fost utilizat Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului in anul 2023, constatari ale misiunilor de audit realizate la Ministerul Finantelor si la Agentia Nationala de Administrare Fiscala, precum neaprobarea Strategiei digitale a Agentiei (2021-2025) si lipsa unei analize privind contribuabilii cu risc fiscal. Raportul contine, de asemenea, constatarile si concluziile formulate in urma auditului realizat la Oficiul National pentru Jocuri de Noroc si la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor. In raport sunt incluse auditurile realizate la Romsilva, la Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei si la Transelectrica. In acelasi document sunt reflectate rezultatele auditului la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei: in ceea ce priveste programul 'Locuinte pentru tineri', derulat prin Agentia Nationala pentru Locuinte, auditul a evidentiat lipsa unei evidente centralizate a locuintelor inchiriate sau vandute si a creantelor aferente, ceea ce a condus la nerealizarea veniturilor planificate.
In anul 2024, eforturile de audit au fost orientate in principal spre identificarea activitatilor care prezinta riscuri semnificative. Au fost vizate cu precadere problemele sistemice, care afecteaza rezultatele si performanta entitatilor auditate. 
Astfel, auditurile realizate au urmarit in primul rand rezolvarea cauzelor acestor probleme, nu doar a efectelor lor, prin recomandari menite sa conduca la intarirea disciplinei financiare si la imbunatatirea performantelor sectorului public.  
In Raport sunt incluse  si observatii de audit rezultate din misiunile desfasurate la entitatile de la nivelul administratiei publice centrale, tratate in cadrul a 13 domenii de activitate. Documentul cuprinde, de asemenea, o analiza a contextului macroeconomic intern, in care sunt evidentiate principalele tendinte si evolutii economice la nivel national, o sinteza a rezultatele misiunilor de audit public extern efectuate la entitatile administratiei publice locale, evaluarea sistemului de control intern managerial si rezultatele misiunilor de verificare a modului de implementare a recomandarilor formulate in urma auditului (follow-up) .
Pentru a asigura o intelegere clara si unitara a activitatii Curtii si a documentelor rezultate in urma procesului de audit public extern, in Raport este inserata o descriere a termenilor de referinta utilizati frecvent in cadrul misiunilor, rapoartelor si a scrisorilor de management intocmite. Aceste definitii faciliteaza intelegerea si ofera un cadru comun de interpretare pentru toti beneficiarii acestui raport.
Analiza cheltuielilor efectuate din bugetul public national in exercitiul financiar 2023 evidentiaza ca, mai mult de jumatate (55%) din total a fost alocat pentru sustinerea unor domenii precum protectia sociala, programe de interes national din domeniul muncii, al familiei, tineretului, sanatatii, educatiei, cercetarii, culturii si recreerii. In acelasi timp, dezvoltarea si investitiile, transporturile si infrastructura, economia si energia, au inregistrat, cumulat, 16% din totalul cheltuielilor bugetului public national.
In perioada mentionata, Romania a inregistrat crestere economica, insa gestionarea deficitului bugetar a ramas o provocare majora. Cheltuielile bugetare au continuat sa depaseasca veniturile, mentinand un dezechilibru fiscal persistent, care risca sa afecteze sustenabilitatea finantelor publice pe termen lung.
Datoria publica a Romaniei la sfarsitul anului 2023 a fost de 957.060,9 milioane lei, echivalentul a 192.389,5 milioane euro, in crestere cu 133.402,7 milioane lei fata de anul 2022.
In cadrul celor 2.473 de misiuni de follow-up realizate de auditorii Curtii, in anul 2024, la nivelul administratiei publice, au fost verificate 12.198 de masuri si recomandari. Curtea a verificat 9.726 de masuri (dispuse pana in anul 2022), ceea ce reprezinta 79,7% din total si 2.472 de recomandari (formulate incepand cu anul 2023), care reprezinta 20,3% din totalul acestora. Datele cuprinse in Raport arata ca recomandarile formulate de Curte au inregistrat un grad de conformare superior celui aferent masurilor, la finele anului 2024, la nivelul administratiei publice din Romania. Aprecierea facuta de Curte a stadiului de implementare a recomandarilor a fost sustinuta de valoarea indicatorului de cuantificare a eforturilor facute de autoritatile centrale si locale, respectiv de 82% recomandari implementate si partial implementate. Prin urmare, se remarca un grad superior de implementare a recomandarilor fata de masurile dispuse prin deciziile Curtii, ceea ce indica o eficienta mai mare in aplicarea acestora, conform noilor metodologii de audit adoptate.
Tot in Raportul public, Curtea evidentiaza faptul ca, la nivelul administratiei publice centrale, procesul de implementare a sistemului de control intern managerial a fost unul cu caracter preponderent formal. Entitatile au apreciat sistemul ca fiind conform sau partial conform, desi auditul extern a evidentiat deficiente semnificative si neimplementari ale standardelor. Astfel, se evidentiaza necesitatea consolidarii sistemului de control intern managerial, prin transformarea acestuia dintr-un mecanism formal intr-un instrument activ de guvernanta eficienta.
Potrivit Raportului de activitate pe anul 2024, misiunile de audit efectuate de Curtea de Conturi au identificat o serie de cazuri de nerespectare a reglementarilor legale, constatandu-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmarirea si neincasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii sau la denaturarea unor date si informatii din situatiile financiare. Astfel, pentru anul supus auditarii (2023), valoarea cumulata a prejudiciilor a fost de 758 milioane lei, a veniturilor suplimentare de 779 milioane lei, iar a abaterilor financiare de 82.703 milioane lei.
Pentru prejudiciile identificate si consemnate in actele de audit aferente anului financiar 2024 si anilor anteriori, Curtea de Conturi a formulat 79 de sesizari penale, la propunerea departamentelor si a camerelor de conturi, dintre care 27 de sesizari penale in baza art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si 52 de sesizari penale in temeiul art. 64 din acelasi act normativ.
Publicarea rapoartelor de audit, schimbarea paradigmei de comunicare, dar si orientarea spre relevanta in subiectele pe care le-am abordat au reprezentat principalele borne ale activitatii noastre institutionale. Ne straduim ca misiunile pe care le desfasuram sa ofere un sprijin real si consistent in administrarea eficienta a banului public, contribuind, astfel, la schimbarea in bine a societatii romanesti. (Mihai Busuioc, presedintele Curtii de Conturi)”.

>>Raportul Curtii de Conturi pe 2023

>>Raportul de activitate
Sursa foto: Facebook Curtea de Conturi