Banca Nationala a Romaniei (BNR) condusa de Mugur Isarescu, (foto) a decis miercuri, 8 octombrie 2025, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie) la nivelul de 6,50 la suta pe an.

In functie de rata dobanzii de politica monetara, bancile stabilesc dobanzile pe care le practica. Avand in vedere ca valoarea dobanzii-cheie stagneaza, teoretic ratele la banca ar trebui sa nu mai creasca. Asta intrucat rata dobanzii de politica monetara  este cea care da tonul celorlalte din piata. Atunci cand BNR majoreaza dobanda-cheie, scopul fiind scaderea inflatiei, este de asteptat ca bancile sa creasca dobanzile atat la credite, cat si la depozite, pentru a tempera consumul pe credit. Acest lucru nu ar trebui insa sa se intample, avand in vedere decizia BNR. 

Iata anuntul BNR:

“Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 8 octombrie 2025, a hotarat urmatoarele:
    • Mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta pe an;
    • Mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50  la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50  la suta pe an;
    • Mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit”.

Rata inflatiei

Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei a crescut in iulie 2025 la 7,84 la suta, de la 5,66 la suta in iunie, iar in august a urcat la 9,85 la suta, peste nivelul prognozat, in contextul expirarii schemei de plafonare a pretului la energia electrica si al majorarii incepand cu 1 august a cotelor de TVA si a accizelor corespunzator pachetului de masuri fiscal-bugetare adoptat in iulie. Efectele directe tranzitorii ale celor doua socuri inflationiste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregata a componentelor exogene ale IPC, in principal prin cresterea deosebit de ampla a pretului energiei electrice.
La randul ei, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accelerat cresterea mai mult decat s-a anticipat, marindu-se in august la 7,9 la suta, de la 5,7 la suta in iunie. Evolutia reflecta transferarea intr-o foarte mare masura a majorarii cotelor de TVA asupra preturilor de consum, inclusiv pe fondul rezilientei cererii pe anumite segmente si al nivelului crescut al asteptarilor inflationiste pe termen scurt. Influente suplimentare moderate au venit din marirea cotatiilor unor marfuri agroalimentare si din dinamica inca ridicata a costurilor salariale, precum si din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice si combustibililor.