Blocul National Sindical (BNS) considera ca limitarea adaosului comercial propusa de Guvernul Bolojan la carburanti este o masura anti-piata (click aici pentru a citi). Potrivit BNS, pare mai degraba o masura prin care bugetul speculeaza criza preturilor din energie, in timp ce continua sa incaseze accize majorat si TVA la un pret al carburantului mai mare – venituri exceptionale si necuvenite in situatie de criza.

Sindicalistii sustin ca limitarea adaosului comercial (partea cea mai mica din componenta pretului carburantului la pompa) este o masura anti-piata si o interventie de natura sa ingrijoreze finantatorii externi privind “economia de piata functionala” din Romania: statul transmite clar ca el este cel care face business-plan-urile.
“Statul roman si Ministerul de Finante au la dispozitie instrumente reale de politica fiscala, precum:

Reducerea accizelor, in conditiile in care a majorat accizele la carburanti in trei randuri: 1 ianuarie 2026, 1 august 2026, 1 ianuarie 2025. Nivelul accizelor din Romania este mult peste minimul acceptat de aquis-ul comunitar. Prima masura care se impune este reducerea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025, statul roman pastrand un plus de incasari in urma majorarii semnificative a TVA aplicata unui pret la carburanti mai mare, urmare a evolutiilor cotatiilor internationale”, potrivit BNS.

Iata propunerile BNS:

    "1. Limitarea adaosului comercial (partea cea mai mica din componenta pretului carburantului la pompa) este o masura anti-piata si o interventie de natura sa ingrijoreze finantatorii externi privind 'economia de piata functionala' din Romania: statul transmite clar ca el este cel care face business-plan-urile.

Pare mai degraba o masura prin care bugetul speculeaza criza preturilor din energie, in timp ce continua sa incaseze accize majorat si TVA la un pret al carburantului mai mare – venituri exceptionale si necuvenite in situatie de criza

    2. Statul roman si Ministerul de Finante au la dispozitie instrumente reale de politica fiscala, precum:

        a. Reducerea accizelor, in conditiile in care a majorat accizele la carburanti in trei randuri: 1 ianuarie 2026, 1 august 2026, 1 ianuarie 2025. Nivelul accizelor din Romania este mult peste minimul acceptat de aquis-ul comunitar. Prima masura care se impune este reducerea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025, statul roman pastrand un plus de incasari in urma majorarii semnificative a TVA aplicata unui pret la carburanti mai mare, urmare a evolutiilor cotatiilor internationale.

Din estimarile noastre, revenirea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025 ar conduce la scadere a preturilor cel putin egala cu cea propusa prin masura-non piata de plafonare a adaosului.

Statul roman are deja experienta nociva a plafonarii preturilor la gaze si energie, cand alternativa ar fi fost reducerea taxarii. Prin plafonare, statul roman nu a facut decat sa impinga in datoria publica, finantata la dobanzi din ce in ce mai mari, masura non-piata a plafonarii.

        b. In functie de cat de mult considera statul roman ca nu doreste ca preturile internationale ale petrolului sa afecteze economia, statul roman poate reduce temporar cota de TVA aplicata carburantilor, de la 21% la 11%. O masura echivalenta a fost deja implementata in Spania.

    3. Deja, la finalul saptamanii trecute, in ceea ce priveste:

    •  pretul mediu la pompa pentru litrul de benzina, pretul din Romania era mai mare decat cele din alte 13 state UE-27 (Suedia, Estonia, Luxemburg, Lituania, Polonia, Cehia, Croatia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta, Bulgaria). Caseta urmatoare (atasata la finalul articolului-n.r) arata pretul litrului de bezina (euro/ 1000 litri). Masurile implementate in Spania vor conduce ca pretul din Romania sa fie mai mare si decat cel din Spania

    • Pretul mediu la pompa pentru litrul de motorina in Romania era in 16 martie mai mare decat cel din Malta, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Cipru, Ungaria, Croatia, Cehia, foarte apropiat de cel din Estonia, Luxemburg, Polonia (pret in euro/1.000 de litri).

    4. Este momentul ca statul roman sa returneze economiei ceea ce tocmai a luat – plusul de accize. Efectele aplicarii unui TVA mai mare fata de prima jumatate a lui 2025, la un produs rezultat din rafinare (si la accize care mai include turele de majorari din ianuarie 2025 si august 2025), sunt mai mult decat suficiente, in noile conditii si ar putea avea un efect neutru asupra bugetului.
    5. Statul roman nu trebuie sa speculeze criza: o economie cu socuri precum scumpirea energiei electrice cu 60% - deja produsa, finantata la cele mai mari dobanzi din Uniunea Europeana, cu somaj indus de recesiunea provocata de masurile de reducere a deficitului, si cu eticheta pusa ca statul decide planurile de afaceri ale companiilor, nu are cum sa fie competitiva si va contribui mai degraba la amplificarea recesiunii.

Concluzie, pe scurt:

Aceasta OUG nu protejeaza populatia, ci protejeaza o conduita de speculare a crizei pe seama economiei reale. Statul vrea sa incaseze mai mult din taxe si accize si paseaza costurile catre companii si lucratori.  Intr‑o economie deja afectata de inflatie, dobanzi record, socuri energetice si somaj indus de politici de austeritate, astfel de masuri vor adanci recesiunea, vor submina competitivitatea si vor slabi increderea in economia de piata. Statul trebuie sa renunte la interventiile de tip comanda administrativa si sa returneze economiei ceea ce a extras excesiv din taxe — altfel, costul social va fi platit integral de salariati.

Ca masura imediata de protejare a populatiei in principal, dar si a mediului de afaceri la nivel national, acciza ar trebui sa revina la nivelul sfarsitului de an 2025”.

>>Analiza BNS

Sursa foto: Facebook Ilie Bolojan