Grid star
eveniment

ALBA-NEAGRA CU MASURILE FISCALE – Sindicatele acuza Guvernul: “Jecmaneala de tipul anilor ’90, cresteri care sunt de fapt taieri”

Cartel Alfa condus de Bogdan Hossu (foto centru) critica pachetul de masuri fiscale pe care Guvernul isi va asuma raspunderea in Parlament. Potrivit sindicalistilor, in realitate, este vorba de “o jecmaneala de tipul anilor ’90, o alba-neagra cu cresteri care sunt de fapt taieri”.

Potrivit Cartel Alfa, se taie anumite facilitati de la anumite categorii de angajati (IT, agricultura, constructii), dar se pastreaza neatinse majorarile de 25% a diurnei pentru parlamentari, facute in februarie 2023. Se intoduc contributii pentru tichetele de masa si prime de vacanta, dar categorii intregi sunt in continuare exceptate de la plata CAS la fondul public de pensii.

Preturile au explodat

Se mai sustine ca introducerea CASS la tichetele de masa si vouchere de vacanta va micsora instant valoarea veniturilor nete ale lucratorilor pentru tichetele aflate in plata:

“Faptul ca valoarea maxima a unui tichet de masa creste de la 30 la 35 lei (oricum insuficient in raport cu explozia preturilor la alimente) si cea a voucherelor de vacanta de la 1.450 la 1.600 lei, este doar o posibilitate, dificil de pus in practica cand inca avem angajatori care acorda tichete de masa la valoarea de 10 lei sau vouchere de vacanta de 500 lei”.

Din aceste motive, dar nu numai, Confederatia Nationala Sindicala Cartel ALFA solicita guvernului, tinand cont si de avizul negativ al Consiliului Economic si Social (click aici pentru a citi), refacerea proiectului legislativ cu propunerile inaintate in scris in cadrul Consiliului National Tripartit de Dialog Social, inainte de asumarea raspunderii.

Iata comunicatul Cartel Alfa:

“Intr-un final, Guvernul isi asuma raspunderea in fata Parlamentului in legatura cu pachetul de masuri fiscale si de austeritate care au circulat pe surse in ultimele luni. In continuare, atitudinea este una de sfidare fata de lucratori, atat in ce priveste masurile cuprinse si exceptiile, cat si comunicarea deficitara.

In realitate, pachetul de masuri fiscale este o denumire mult prea eleganta pentru ceea ce este de fapt: o jecmaneala de tipul anilor ’90, o alba-neagra cu cresteri care sunt de fapt taieri.

Nu se umbla la banii parlamentarilor

Proiectul legislativ este incoerent in propuneri, ceea ce arata ca este modelat mai curand dupa interese de grup.

Concret:

-se taie anumite facilitati de la categorii de angajati (IT, agricultura, constructii) dar se pastreaza neatinse majorarile de 25% a diurnei pentru parlamentari, facute in februarie 2023 (cand deja se discutau masuri de restrangere bugetara);

-se intoduc contributii pentru tichetele de masa si prime de vacanta, dar categorii intregi sunt in continuare exceptate de la plata CAS la fondul public de pensii (notari, avocati).

Talpa tarii e pusa sa traga la jug pentru a acoperi excesele si incompetenta unei clase politice care vrea cu orice pret sa-si pastreze privilegiile si propria bunastare.

Venituri mai mici

Introducerea CASS la tichetele de masa si vouchere de vacanta va micsora instant valoarea veniturilor nete ale lucratorilor pentru tichetele aflate in plata. Faptul ca valoarea maxima a unui tichet de masa creste de la 30 la 35 lei (oricum insuficient in raport cu explozia preturilor la alimente) si cea a voucherelor de vacanta de la 1.450 la 1.600 lei, este doar o posibilitate, dificil de pus in practica cand inca avem angajatori care acorda tichete de masa la valoarea de 10 lei sau vouchere de vacanta de 500 lei.

Guvernantii dovedesc din nou ca nu cunosc si nu inteleg deloc realitatea dincolo de experienta lor personala, care de altfel tinde spre zero pe piata muncii. Ei ignora total faptul ca la acordarea tichetelor de masa sau a voucherelor de vacanta, valoarea acestora este o posibilitate, pusa in practica in urma unei negocieri intre sindicate si angajatori.

Schimbarile acestea bruste de reglementari submineaza intelegeri ale partilor la care se ajunge cu mari eforturi, si plaseaza ambele parti, si angajat si angajator, intr-o situatie perdanta. Cu alte cuvinte, taierea e sigura, marirea incerta si depinde de disponibilitatea angajatorilor de a renegocia. Ca stat, sa prezinti masura drept crestere, este o dovada crasa de ignoranta. Asta in cazul in care nu vorbim de-a dreptul de cinism. Ne aducem aminte si de 2017, de trecerea contributiilor de la angajator la angajat care a crescut salariile doar pe hartie.

Risc de “paralizare” a unor institutii

Nu in ultimul rand, restructurarea posturilor de conducere si comasarea institutiilor ce au sub 50 de angajati vor avea impact negativ asupra cetateanului. Reducerea 'la gramada' a posturilor de conducere, fara o analiza serioasa, poate conduce la disfunctionalitati sau chiar paralizarea unor institutii sau domenii de activitate, ex APIA, asistenta sociala sau inspectia muncii.

Legea prevede clauze prea generale, ceea ce poate duce in practica la abuzuri si aberatii cu consencinta, ca in cazul Inspectiei Muncii, spre exemplu, a diluarii atributiilor si incalcarii prevederilor internationale la care Romania este parte.

Se cere refacerea proiectului

Problema privind masurile de austeritate pentru sectorul bugetar este faptul ca ele vin peste nedreptati si inechitati structurale, determinate de faptul ca nici pana azi, legea 153/2017 nu este aplicata in integralitate.

Confederatia Nationala Sindicala Cartel ALFA solicita guvernului, tinand cont si de avizul negativ al Consiliului Economic si Social, refacerea proiectului legislativ cu propunerile inaintate in scris in cadrul Consiliului National Tripartit de Dialog Social, inainte de asumarea raspunderii.

Continuarea demersurilor guvernului fara sa tina cont de semnalele negative puternice din societate, precum si de opiniile partenerilor sociali, constituie premisele unui conflict social, si in acelasi timp creeaza un teren fertil pentru proliferarea ideilor extremiste si atitudinilor anti-sistem”.

 

 

Ultimele articole
Sarbatorile vin cu blocarea conturilor
analize
Romanii platesc cash de sarbatori
punguta cu doi bani

Romanii platesc cash de sarbatori

Romanii au cumparat titluri de stat de 2,4 miliarde lei
punguta cu doi bani