Curtea Constituțională a României a pronunțat marți, 29 septembrie 2026, o decizie de maximă importanță pentru toate mamele asigurate pe cont propriu. Vorbim, de exemplu, despre liber-profesionistele care nu au un angajator care să le vireze contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS), ci pot încheia un contract-cadru direct cu asigurătorul (recte Casa Națională de Asigurări de Sănătate – CNAS), prin care plătesc o reprezentând CASS stabilită de comun acord cu CNAS.

Mai exact, CCR a decis că acestor mame nu trebuie să le fie refuzate concediul și indemnizația de risc maternal doar pentru că nu au statutul de salariate. Motivul este evident: diferența de tratament este discriminatorie și încalcă dreptul la ocrotirea sănătății și la un nivel de trai decent.

Excepția a fost ridicată în cel puțin 11 dosare, pe care instanța de contencios constituțional le-a conexat pentru a pronunța decizia de marți, adoptată cu unanimitate de voturi (vezi facsimil).

Redăm comunicatul CCR:

„Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art.31 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate și ale art.1 alin.(1) lit.a) și ale art.2 lit.a), b), c) și h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, care exclude persoanele încadrate în ipoteza art.1 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.158/2005 de la dreptul la concediu și indemnizația de risc maternal este neconstituțională.

Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că excluderea persoanelor încadrate în ipoteza art.1 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.158/2005 de la dreptul la concediu și indemnizația de risc maternal încalcă obligațiile constituționale ce revin statului, ce decurg din dispozițiile art.16 privind egalitatea în drepturi, ale art.34 privind dreptul la ocrotirea sănătății și ale art.47 privind nivelul de trai.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate invocate, Curtea a reținut:

- dispozițiile criticate au instituit un tratament juridic discriminatoriu pentru femeile care se încadrau în ipoteza art.1 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.158/2005, lipsindu-le pe acestea de dreptul la concediu și indemnizația de risc maternal pe care legiuitorul l-a recunoscut doar salariatelor, fiind încălcate dispozițiile constituționale care interzic discriminarea;

- dispozițiile criticate constituie o măsură de protecție socială concepută pentru a preveni riscurile pe care desfășurarea activității profesionale le-ar putea cauza femeii aflate într-o stare de vulnerabilitate ca urmare a gravidității, a unei nașteri recente sau a alăptării, precum și pentru protejarea sănătății și a vieții fătului ori copilului nou născut. Excluderea persoanelor pe criteriul formei de desfășurare a activității de la beneficiul unui prestații care să înlocuiască veniturile obținute din activitatea profesională încalcă dispozițiile referitoare la dreptul la ocrotirea sănătății și un nivel de trai decent.

*

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Prezentăm pasajele normative criticate:

- art. 1 alin. 2 din OUG 158/2005:

„Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate”;

- art. 31 alin. 1 din OUG 158/2005:

„Dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004”;

- art. 1 lit. a din OUG 96/2003:

„Prezenta ordonanța de urgență reglementează măsuri de protecție socială pentru salariate gravide și mame, lăuze sau care alăptează, de cetățenie română ori a unui stat membru al Uniunii Europene și din Spațiul Economic European, care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu un angajator”;

- art. 2 lit. a, b, c și h din OUG 96/2003:

„În sensul prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos sunt definite după cum urmează:

a) protecția maternității este protecția sănătății și/sau securității salariatelor gravide și/sau mame la locurile lor de muncă;

b) locul de muncă este zona delimitată în spațiu, în funcție de specificul muncii, înzestrată cu mijloacele și cu materialele necesare muncii, în vederea realizării unei operații, lucrări sau pentru îndeplinirea unei activități de către unul ori mai mulți executanți, cu pregătirea și îndemânarea lor, în condiții corespunzătoare tehnice, organizatorice și de securitate și sănătate în muncă, din care se obține un venit în baza unui raport de muncă ori de serviciu cu un angajator;

c) salariata gravidă este femeia care anunța în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate și anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste aceasta stare; (...)

h) concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute la lit. c)-e) pentru protecția sănătății și securității lor și/sau a fătului ori a copilului lor”.

sursa foto: Pexels.com