Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) condusa de Simina Tanasescu (foto) a decis marti, 25 septembrie 2025, ca legea promulgata de Guvernul Bolojan prin care membrul unui fond care a cotizat la Pilonul II de pensii, bolnav de cancer, poate primi poate primi 100% din valoarea activului personal la cerere, o singura data, sub forma de plata unica acordata inaintea inceperii platii pensiilor lunare, este neconstitutional.  Legea prevede ca restul banilor se vor plati esalonat.

Camera Deputatilor a adoptat miercuri, 15 octombrie 2025, in calitate de for decizional, legea privind plata pensiilor private initiata de Guvern si care impune restrictii drastice cu privire la sumele care pot fi retrase de la Pilonul II de pensii. Astfel, membrul unui fond de pensii poate primi maximum 30% din valoarea activului personal la cerere, o singura data, sub forma de plata unica acordata inaintea inceperii platii pensiilor lunare. Restul banilor se vor plati esalonat.

Exista si o exceptie: romanii care sufera de cancer vor putea primi banii cu care au contribuit o viata intreaga la Pilonul II de pensii intr-o singura transa, si nu doar 30%.
In forma initiala a Executivului, proiectul de lege impune restrictii drastice cu privire la sumele care pot fi retrase de la Pilonul II de pensii. Fara derogari. Potrivit proiectului Guvernului, care a fost anuntat ca prioritate la adoptare, membrul unui fond de pensii poate primi maximum 30% din valoarea activului personal la cerere, o singura data, sub forma de plata unica acordata inaintea inceperii platii pensiilor lunare.
Ulterior, legea prevede doua optiuni:
In cazul fondului de retragere programata, pensia va fi platita lunar, pana la rambursarea integrala a activului personal detinut de acesta in fondul de plata. Suma lunara va fi stabilita prin contractul de plata incheiat intre participant si furnizorul fondului, iar valoarea pensiei lunare va fi fixa si egala cu valoarea indemnizatiei sociale pentru pensionarii din sistemul public de pensii. Exceptie va face ultima transa lunara, care reprezinta o plata reziduala. Aceasta suma va fi actualizata anual, in functie de valoarea indemnizatiei sociale stabilita prin legislatia sistemului public de pensii.
In cazul in care activul personal acumulat este suficient pentru o perioada de plata mai lunga, pensia lunara poate depasi acest cuantum, cu conditia ca suma totala sa fie distribuita pe o perioada de cel putin 8 ani.

Iata comunicatul Curtii Constitutionale:

"Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de deputati apartinand Grupului parlamentar al Aliantei pentru Unirea Romanilor si de Inalta Curte de Casatie si Justitie si a constatat ca prevederile art.55 alin.(2) din Legea privind plata pensiilor private sunt neconstitutionale.

Totodata, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins ca neintemeiata obiectia de neconstitutionalitate formulata de deputati apartinand Grupului parlamentar al Aliantei pentru Unirea Romanilor si de Inalta Curte de Casatie si Justitie si a constatat ca prevederile art. 3 alin. (1) pct. 15 si 23, art. 3 alin. (1) pct. 31 lit. d) si e), art. 5 alin. (1) lit.g, art. 7 alin. (1), art.8 lit.b), art.9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin.(1) lit.b), art. 13 alin.(1), art. 18 alin. (2) lit.b), art.20 alin.(2), art.21 lit. a), b) si c), art.22 alin.(1), art.28 alin.(1) lit.i), art.39, art. 43, art. 44 alin. (5), art. 51, art.54, art.55 alin.(1), (3) si (4), art.56, art.60, art.66, art. 67 alin.(6), art. 101 alin. (2), art. 102 alin. (1) lit. a) pct. (i), lit. b) si c) si alin.(5) din Legea privind plata pensiilor private, precum si legea mentionata, in ansamblul sau, sunt constitutionale, in raport de criticile formulate.

Rezumat

Curtea Constitutionala a constatat ca stabilirea, ca regula, a platii catre membrul unui fond de plata a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului sau personal transferat catre fondul de plata, sub forma de plata unica acordata inaintea inceperii platii pensiilor lunare, nu reprezinta o nesocotire a dreptului de proprietate privata asupra sumelor reprezentand contributia la fondul de pensii, nu instituie o discriminare intre cei care au beneficiat deja de plata integrala a intregului activ personal acumulat in fondul de pensii si cei care urmeaza sa se supuna regulii platii fractionate si nici nu este de natura sa incalce principiul neretroactivitatii legii.

In schimb, art.55 alin.(2) din lege, care excepteaza de la aceasta regula persoanele care sufera de afectiuni oncologice, cu privire la care se prevede ca pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub forma de plata unica, incalca principiul egalitatii in drepturi, intrucat instituie o discriminare care nu este bazata pe criterii obiective, ci, dimpotriva, pe criteriul subiectiv al afectiunii de care sufera membrul contributor la un fond de pensii.

Argumente

– Dispozitiile in virtutea carora membrul fondului de plata a pensiei nu poate incasa ca plata unica decat 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privata, legea criticata influentand doar modalitatea de plata. Reglementarea eliberarii sumelor in mod fractionat si cu periodicitate lunara deriva din specificul notiunii de pensie, care, prin ipoteza, presupune prestatii succesive, intinse, de obicei, pe toata durata vietii. In cazul legii in discutie, durata de plata este, ca regula, de minimum 8 ani. O plata efectuata integral, uno ictu, ar contrazice insasi ideea de pensie, care este menita a reprezenta o sursa constanta de venit, de care titularul sa beneficieze periodic, un timp cat mai indelungat, ca o fructificare a efortului pe care, in timpul vietii active, l-a depus prin munca remunerata, si care sa ii asigure, si dupa acest moment, veniturile necesare traiului zilnic.

– Modalitatea de plata instituita prin legea criticata raspunde si cerintelor referitoare la existenta unui scop legitim al reglementarii, adecvare, necesitate si asigurarea unui just echilibru intre interesele concrete pentru a fi corespunzatoare scopului urmarit.

– Nu este nesocotit nici principiul neretroactivitatii legilor, Curtea constatand ca legea criticata nu afecteaza validitatea contractelor anterioare, ci reglementeaza o etapa ulterioara, si anume plata pensiei.

– In ceea ce priveste criticile referitoare la pretinsa lipsa de precizie, claritate si previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat ca nu poate fi retinuta, dispozitiile criticate intrunind exigentele de calitate rezultate prin principiul legalitatii consacrat de art.1 alin.(5) din Constitutie".

Sursa foto: Curtea Constitutionala