Ministerul Finantelor implementeaza proiectul „Dezvoltarea serviciilor privind bonurile fiscale prin tehnologia blockchain (BF-CHAIN)”, o initiativa strategica de modernizare a modului in care sunt administrate, stocate si verificate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale.

Potrivit Finantelor, utilizarea tehnologiei blockchain permite crearea unui registru digital sigur si nemodificabil, in care bonurile fiscale sunt inregistrate automat, fara posibilitatea modificarii ulterioare. Astfel, se asigura corectitudinea datelor fiscale si se reduce semnificativ riscul de erori, pierderi sau fraude.

Stocarea datelor

Proiectul isi propune sa asigure stocarea datelor intr-un registru digital securizat criptografic si imposibil de modificat ulterior fara inregistrarea dovezilor privind modificarile aduse, si sa aduca beneficii importante precum cresterea transparentei fiscale, reducerea riscului de frauda sau erori umane si asigurarea unei evidente clare si verificabile a tranzactiilor.

Detaliile proiectului BF-CHAIN

Astfel, Ministerul Finantelor, prin Centrul National pentru Informatii Financiare, in parteneriat cu Serviciul de Telecomunicatii Speciale, va dezvolta:
    • un sistem modern de administrare a caselor de marcat, bazat pe blockchain;
    • un sistem securizat de stocare a bonurilor fiscale, care garanteaza integritatea si trasabilitatea fiecarei tranzactii;
    • o aplicatie mobila dedicata cetatenilor, care va permite accesul rapid la bonurile fiscale emise.
“Pana la finalul perioadei de implementarea proiectului, in decembrie 2027, minimum 5.000 de case de marcat vor fi integrate in sistem, urmand ca numarul acestora sa creasca ulterior, pe masura extinderii utilizarii la nivel national. Implementarea proiectului nu va necesita inlocuirea caselor de marcat, sistemul fiind implementat ulterior transmiterii bonurilor de catre acestea.
Beneficii pentru cetateni
BF-CHAIN ofera cetatenilor un control direct si transparent asupra bonurilor fiscale primite:
    • bonurile pot fi verificate rapid din aplicatia mobila, oferind certitudinea ca sumele platite sunt inregistrate corect;
    • bonurile digitale nu se mai deterioreaza, spre deosebire de cele tiparite pe hartie termica;
    • istoricul bonurilor este usor accesibil, ceea ce simplifica gestionarea garantiilor, retururilor si a bugetului personal.
In acest mod, cetatenii devin participanti activi la cresterea conformarii fiscale, fara efort suplimentar.
Avantaje pentru mediul de afaceri
Pentru companii, utilizarea tehnologiei blockchain aduce securitate sporita a datelor fiscale, prin eliminarea posibilitatii de modificare retroactiva si reducerea riscului de erori umane si a suspiciunilor legate de manipularea registrelor. Pe termen lung, aceasta inseamna si diminuarea controalelor fiscale fizice, intrucat autoritatile pot verifica datele direct intr-un registru digital validat criptografic.
Acest lucru permite firmelor sa se concentreze pe activitatea economica si mai putin pe aspectele de birocratie si incurajeaza un climat de conformare voluntara.
Potential de extindere catre e-Factura
Arhitectura BF-CHAIN permite extinderea tehnologiei si catre alte tipuri de date fiscale, inclusiv facturile electronice. Integrarea blockchain in sistemul e-Factura ar putea sprijini colectarea TVA si alinierea Romaniei la tendintele internationale de raportare fiscala in timp real (Real-Time Reporting – RTR).
Un registru distribuit pentru e-Factura ar permite: verificarea automata a facturilor intre parteneri; limitarea fraudei, prin unicitatea si trasabilitatea fiecarei tranzactii; utilizarea, in perspectiva, a contractelor inteligente (smart contracts), care pot automatiza deducerile fiscale si platile, reducand blocajele de cash-flow pentru companiile corecte.
Prin implementarea BF-CHAIN, Ministerul Finantelor continua procesul de digitalizare si modernizare a infrastructurii fiscale, cu obiectivul de a creste transparenta, de a imbunatati serviciile publice si de a simplifica interactiunea dintre contribuabili si autoritatile fiscale.
Valoarea totala a proiectului este de 46,87 milioane lei, din care 32,2 milioane lei reprezinta fonduri europene nerambursabile. Proiectul este cofinantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) si se desfasoara in perioada 22 decembrie 2025 – 22 decembrie 2027. Cofinantarea partenerilor este de 10,78 milioane lei, iar valoarea neeligibila a proiectului este de 3,8 milioane lei”, potrivit Finantelor.