Minuta ședinței BNR: menținerea dobânzii cheie la 6,5% pe an a fost decisă în unanimitate
BNR a publicat minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, din 10 august 2026. Este vorba despre ședința în care BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară (dobânda cheie) la nivelul de 6,50 la sută pe an. O decizie luată în unanimitate de către membrii Consiliului de administrație al BNR (foto), așa cum dezvăluie minuta ședinței.
În aceeși ședință, Consiliul de administrație al BNR a mai hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Minuta ședinței BNR din 10 august 2026:
„Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a intrat pe o pantă descendentă în iunie 2026, așa cum s-a anticipat, coborând la 10,42 la sută, de la 10,85 la sută în mai, dar a rămas vizibil peste nivelul din ultima lună a trimestrului I, de 9,87 la sută, date fiind creșterile semnificative de dinamică consemnate în acest interval de prețurile energiei, combustibililor și de prețurile administrate, sub impactul unor efecte de bază și al ascensiunii cotației petrolului, precum și ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul lent descendent pe care s-a înscris în debutul anului, mărindu-se la 8,3 la sută în iunie 2026, de la 8,2 la sută în martie, în condițiile în care prelungirea dezinflației pe segmentul alimentelor procesate a fost mai mult decât contrabalansată ca impact de creșterea înregistrată de dinamicile subcomponentelor non-alimentare, mai cu seamă de cea a serviciilor, sensibil superioară ca amplitudine scăderii acumulate de aceasta în trimestrul precedent, au remarcat membrii Consiliului.
În urma evaluării, s-a concluzionat că influențele ascendente de la nivelul componentei de bază a inflației au provenit în principal din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și din creșterea cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri, inclusiv în condițiile nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, în vreme ce evoluțiile moderate de sens opus sunt atribuibile cu precădere scăderii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și în mică măsură slăbirii cererii de consum.
În cadrul discuțiilor, membrii Consiliului au făcut referiri la ușoara creștere consemnată în trimestrul II 2026 de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum după scăderea notabilă din precedentele trei luni, dar mai cu seamă la cotele ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor, care au continuat să se mărească pe ansamblul trimestrului II ori s-au redus doar marginal, pentru ca în iulie să cunoască corecții descendente semnificative față de precedentele trei luni. În aceeași perioadă, expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au menținut în jumătatea superioară a intervalului țintei, în condițiile unor mici fluctuații, în timp ce puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să slăbească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2026, în corelație cu trendul descrescător al dinamicii veniturilor populației și cu urcarea pe palierul de două cifre a ratei anuale a inflației, au evidențiat membrii Consiliului.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul I 2026, după comprimarea acesteia cu 1,9 la sută în trimestrul IV 2025, evoluție ce implică o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului, relativ în linie cu previziunile.
Se reconfirmă, de asemenea, scăderea cu 1,2 la sută a economiei în trimestrul I 2026 față de perioada similară a anului precedent, după creșterea acesteia cu 0,2 la sută în trimestrul IV 2025, au subliniat membrii Consiliului, observând că determinantul major al scăderii l-a constituit aportul negativ considerabil mărit al variației stocurilor, căruia i s-au alăturat efectele contracționiste exercitate de accentuarea ușoară a contracției consumului gospodăriilor populației.
În același timp, formarea brută de capital fix și-a încetinit puternic creșterea în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, exclusiv pe seama declinului din sectorul public, iar evoluția exportului net și-a înjumătățit impactul expansionist în trimestrul I 2026, în condițiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și-a redus semnificativ ecartul pozitiv față de cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere mai pronunțată față de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a temperat descreșterea în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent și-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor, au semnalat membrii Consiliului.
Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o redresare mai modestă a activității economice pe ansamblul trimestrelor II și III 2026 comparativ cu previziunile precedente, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval.
S-a sesizat că perspectiva se asociază cu o ameliorare a evoluției în termeni anuali a economiei în trimestrul II 2026, pe seama redinamizării formării brute de capital fix, dar și cu un mic aport din partea consumului privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată disponibili. În cazul exportului net, este probabilă însă o nouă scădere a impactului expansionist, în condițiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a continuat să-și reducă ecartul pozitiv față de cea a importurilor în aprilie-mai 2026, înregistrând o creștere relativ mai temperată în raport cu trimestrul anterior, dar semnificativă. Pe acest fond, deficitul comercial și-a stopat ajustarea descendentă față de perioada similară a anului anterior, în timp ce deficitul de cont curent și-a încetinit-o doar ușor, dată fiind ameliorarea sensibilă a evoluției balanțelor veniturilor, au subliniat membrii Consiliului.
În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au arătat că noile date sugerează o cvasi-stopare a tendinței de relaxare a condițiilor de pe piață în trimestrul II 2026, indicând o încetinire a descreșterii efectivului salariaților din economie în aprilie-mai 2026 față de trimestrul anterior, în paralel cu o scădere ușoară a ratei șomajului BIM pe ansamblul trimestrului II 2026, de la valoarea medie de 6,4 la sută la care a urcat în precedentele trei luni. Totodată, sondajele de specialitate din luna iulie transmit semnale mixte privind perspectiva apropiată, relevând un reviriment al intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după două trimestre de scăderi consistente, dar și o accentuare a trendului descendent al deficitului de forță de muncă raportat de companii, până la un minim al ultimilor 6 ani, au remarcat membrii Consiliului.
În același timp, s-a observat că dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în aprilie și mai, pe seama evoluțiilor din sectorul privat, atingând niveluri joase din perspectivă istorică, în timp ce variația anuală a costului unitar cu forța de muncă din industrie a consemnat un salt în mai, reamplificându-se astfel pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2026.
Inclusiv în acest context, incertitudinile asociate dinamicii viitoare a costurilor cu forța de muncă rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, făcând referiri la nivelurile recente ale inflației și ale așteptărilor inflaționiste, precum și la majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026 și la decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat. S-a convenit însă că în sens contrar vor acționa incertitudinile și costurile mărite generate pe plan intern și extern de conflictele geopolitice și de șocul energetic, precum și măsurile destinate consolidării bugetare, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public, cu impact asupra cererii de consum și asupra veniturilor și activității investiționale a firmelor. Totodată, influențe similare ca sens ar putea decurge pe mai departe din tensiunile comerciale globale, inclusiv pe fondul noilor măsuri de politică comercială a SUA, dar și din schimbările structurale de pe anumite piețe, precum și din recursul crescut la angajați extracomunitari și din extinderea digitalizării și automatizării, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.
În discuțiile referitoare la condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit evoluția liniară în iulie 2026, în timp ce randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au stopat corecția descendentă în debutul lunii și s-au înscris apoi pe o traiectorie lent crescătoare, dar fluctuantă, în contextul reescaladării conflictului din Orientul Mijlociu. S-a observat că rata de schimb leu/euro s-a menținut în iulie pe palierul mai înalt pe care s-a repoziționat în ultima decadă a lunii mai, reducându-și ușor oscilațiile, inclusiv pe fondul acțiunii unor factori interni de natură sezonieră, iar raportul leu/dolar s-a cvasi-stabilizat la valorile crescute atinse în luna precedentă, în corelație cu evoluția cursului de schimb al monedei americane pe piețele financiare internaționale.
Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând fluctuația aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și conduita probabilă a politicii monetare a băncilor centrale majore, dar mai cu seamă deficitele gemene încă mari, precum și incertitudinile generate de situația politică internă. În acest context, au fost subliniate în mod repetat importanța stabilității politice și guvernamentale, precum și necesitatea continuării corecției fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cerința atragerii fondurilor europene aferente PNNR, ce sunt esențiale inclusiv din perspectiva implicațiilor asupra poziției externe a economiei și asupra primei de risc suveran, implicit asupra costului finanțării sectorului public și a celui privat.
În evaluarea făcută, s-a mai sesizat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat vizibil ascensiunea în iunie, urcând la 8,4 la sută, de la 7,7 la sută în mai, în condițiile în care ritmul componentei în lei a înregistrat o creștere notabilă, după 5 trimestre de scădere continuă, în principal ca urmare a intensificării creditării pe segmentul societăților nefinanciare, iar cel al creditului în valută a continuat să se mărească relativ alert, pe seama evoluției împrumuturilor instituțiilor financiare nemonetare. Influențe ușoare de sens opus au decurs în schimb din prelungirea scăderii lente a dinamicii creditului acordat populației, de această dată exclusiv pe seama ritmului creditului în lei pentru consum și alte scopuri, au punctat unii membri ai Consiliului.
În discuțiile privind evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, dar va fluctua ușor în trimestrul IV 2026 și își va relua apoi descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza din mai 2026, reintrând în intervalul țintei la finele anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecția precedentă. Astfel, potrivit noilor previziuni, rata anuală a inflației se va situa la 6,1 la sută în decembrie 2026, față de nivelul de 5,5 la sută prognozat anterior, și se va reduce la 3,4 la sută în decembrie 2027 și la 2,8 la sută în iunie 2028, comparativ cu valorile de 2,9 la sută, respectiv 2,7 la sută anticipate în mai 2026 pentru finele anului 2027 și pentru luna martie 2028, au subliniat membrii Consiliului.
Perspectiva descreșterii graduale a ratei anuale a inflației începând cu trimestrul I 2027, dar și palierul relativ mai înalt pe care aceasta este așteptată să se plaseze, mai cu seamă pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, sunt atribuibile în mare parte factorilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului. S-a sesizat că acțiunea acestor factori capătă un puternic caracter dezinflaționist în trimestrul III 2026, inclusiv ca urmare a ieftinirii legumelor și fructelor, dar este anticipată să se deterioreze întrucâtva în următoarele luni - în principal ca urmare a măririi tarifelor de telecomunicații și RCA, precum și a prețului gazelor naturale -, pentru ca apoi să redevină dezinflaționistă, pe fondul manifestării efectelor de bază asociate creșterilor de prețuri antrenate în acest an de șocul energetic, îndeosebi pe segmentul combustibili.
În același timp, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne dominată de cele în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, având ca surse majore evoluția prețurilor energiei electrice și alimentelor, în condițiile secetei severe din acest an, precum și traiectoria cotației țițeiului și altor materii prime, în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, cu implicații și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.
Din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni dezinflaționiste ușoare în viitorul apropiat, au concluzionat membrii Consiliului, făcând referiri la dimensiunea considerabilă atinsă de deficitul de cerere agregată în trimestrul I 2026 și la perspectiva continuării adâncirii acestuia în următoarele două trimestre, dar și la decalajul de timp necesar manifestării efectelor dezinflaționiste ale gap-ului negativ al PIB și ale slăbirii cererii de consum – mai ales în contextul persistenței crescute a inflației de bază –, precum și la probabila menținere temporară a dinamicii costurilor salariale din sectorul privat pe un trend ascendent.
Presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali se vor resimți însă tot mai intens în perspectivă ceva mai îndepărtată, au susținut membrii Consiliului, observând că deficitul de cerere agregată este așteptat să se adâncească până în trimestrul III 2026, coborând astfel la valori mai joase decât cele anticipate anterior – în contextul corecției bugetare, dar și al crizei energetice globale –, și să se restrângă treptat ulterior. Totodată, se conturează o scădere mai accentuată a consumului privat în 2026 decât cea previzionată anterior, implicând o ameliorare suplimentară a structurii cererii agregate în anul curent, în favoarea contribuției investițiilor, cu implicații și asupra evoluției PIB potențial în perspectivă, au punctat unii membri ai Consiliului.
Dinamica anuală a inflației de bază va continua însă să fie afectată pe termen scurt de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici, și va resimți influențele venite din majorarea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor RCA, precum și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, au remarcat membrii Consiliului. În plus, dinamica prețurilor importurilor va continua probabil să crească până spre mijlocul anului viitor, generând în conjuncție cu evoluția cursului de schimb leu/euro efecte inflaționiste suplimentare pe plan intern.
În schimb, dinamica componentei va recepta în trimestrul III 2026 impactul consistent al efectelor de bază dezinflaționiste asociate majorării cotelor de TVA și a accizelor în luna august 2025, iar anticipațiile inflaționiste pe termen scurt vor suferi o ajustare descendentă amplă în acest interval și se vor înscrie apoi pe o traiectorie gradual descrescătoare, au subliniat membrii Consiliului. S-a menționat, totodată, că în sens dezinflaționist vor acționa, cu precădere în 2027, efectele de bază asociate creșterilor de prețuri provocate în anul curent de șocul energetic global.
În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va cunoaște o corecție descendentă mai modestă în trimestrul III 2026 comparativ cu proiecția precedentă, iar apoi se va reduce relativ mai lent și pe o traiectorie mai ridicată decât cea previzionată anterior, coborând marginal sub punctul central al țintei la finele orizontul proiecției. Astfel, ea este așteptată să scadă la 5,4 la sută în decembrie 2026 și la 2,3 la sută în iunie 2028, față de valorile de 4,8 la sută, respectiv 2,2 la sută anticipate anterior pentru sfârșitul anului 2026 și pentru luna martie 2028.
Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a resimțit intens și în trimestrul II 2026 efectele consolidării bugetare și ale dinamicii ridicate a inflației, dar se va redresa ulterior, mai cu seamă în 2027, pe fondul utilizării fondurilor europene, îndeosebi a celor din programul PNRR, și al ameliorării performanțelor unor sectoare agricole în 2026, precum și în condițiile detensionării conflictului din Orientul Mijlociu și ale revigorării cererii externe. Prin urmare, deficitul de cerere agregată continuă probabil să se adâncească în trimestrele II-III 2026, coborând astfel la valori mai joase decât în previziunile precedente, și se va restrânge treptat ulterior, rămânând considerabil la finele orizontului prognozei, au subliniat membrii Consiliului.
În același timp, consumul gospodăriilor populației se prefigurează să scadă ceva mai pronunțat pe ansamblul anului curent comparativ cu previziunile precedente, dar să redevină majoritar ca aport la dinamica PIB în 2027, în timp ce formarea brută de capital fix va rămâne în 2026 principalul factor de susținere a activității economice și va contribui probabil consistent la redresarea economiei în anul următor, pe fondul atragerii și utilizării unui volum mărit de fonduri europene aferente cadrului financiar multianual, cu efecte de antrenare și în sectorul privat, au remarcat membrii Consiliului.
S-a observat că din partea exportului net se anticipează însă un impact marginal contracționist atât în 2026, cât și în 2027, perspectivă ce implică o corecție ceva mai modestă a deficitului de cont curent ca pondere în PIB în anul curent, și doar ușor mai evidentă în 2027, comparativ cu previziunile precedente. Acesta se va menține astfel considerabil deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, rămânând o vulnerabilitate majoră, implicit o sursă de riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au reiterat membrii Consiliului.
În același timp, au fost evidențiate incertitudinile mari ce rămân asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.
S-a arătat că incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, dar și tensiunile comerciale globale, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel European și mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
Membrii Consiliului au subliniat în mod repetat importanța atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, ce sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”.
