Ministrul de Finante, Marcel Bolos (foto), da asigurari ca statul are resursele necesare pentru plata pensiilor si salariilor. Acesta a precizat ca recalcularea pensiilor este cuprinsa, bugetata in Legea bugetului de stat, iar majorarile salariale, fondurile, sunt cuprinse in legea bugetara anuala:
“Toata lumea sa fie linistita, ca isi va primi banii”.

Intrebat despre cresterea deficitului bugetar, ministrul de Finante a declarat ca se asteapta o traiectorie a deficitului bugetar in luna iunie, pe care Comisia Europeana il comunica fiecarui stat membru care se gaseste in situatia de deficit bugetar excesiv:

“Aceste estimari si aceste limite ale deficitului bugetar pe care le vom primi de la Comisia Europeana, vor lamuri de unde pornim. Poate ca noi spunem 5%, Comisia Europeana, in estimarile lor, spun 6,6%. Acela va fi punctul de plecare in ajustarea bugetara si in procesul de consolidare fiscal-bugetara pe care il vom avea de parcurs pe un orizont de timp care poate sa fie pana in sapte ani”.

Iata declaratiile facute de Marcel Bolos:

“Nu se pune problema sa nu fie achitate salariile sau pensiile, sub nicio forma, pentru sectorul bugetar si pentru pensionari. Am spus de nenumarate ori ca recalcularea pensiilor este cuprinsa, bugetata in Legea bugetului de stat, iar majorarile salariale pentru ceea ce am avut ca masuri aprobate pana la aprobarea Legii bugetului de stat, fondurile sunt cuprinse in legea bugetara anuala, ce s-a aprobat ulterior, am gasit mecanismul de retrimestrializare si de virare de credite bugetare - sunt mecanisme specifice pentru finantele publice - iar mai apoi, dupa rectificare, sumele vor fi asigurate pentru ca sa ne achitam datoriile si drepturile salariale la care au dreptul cei din sectorul public. 
Sub nicio forma, si repet acest lucru pentru a nu stiu cate oara, nu se pune in discutie ca Guvernul sa nu isi achite datoriile pe care le are.  Si spun inca o data acelasi lucru: toata lumea sa fie linistita, ca isi va primi banii (…).
Asteptam o traiectorie a deficitului bugetar in luna iunie, pe care Comisia Europeana il comunica fiecarui stat membru care se gaseste in situatia de deficit bugetar excesiv. Ce inseamna deficit bugetar excesiv? Stim ca inseamna depasirea limitei de 3% din PIB sau de 60% pentru datoria publica din PIB. Ca orice tara membra a Uniunii Europene, aceasta traiectorie a deficitului bugetar va porni de la un estimat pe care Comisia Europeana il are in vedere si va avea, de asemenea, o perioada de timp in care Romania va trebui sa ajusteze deficitul bugetar pana la limita prevazuta in Tratatul de la Maastricht. In acest context, aceste estimari si aceste limite ale deficitului bugetar pe care le vom primi de la Comisia Europeana, vor lamuri de unde pornim. Poate ca noi spunem 5%, Comisia Europeana, in estimarile lor, spun 6,6%. 
Acela va fi punctul de plecare in ajustarea bugetara si in procesul de consolidare fiscal-bugetara pe care il vom avea de parcurs pe un orizont de timp care poate sa fie pana in sapte ani. Am spus si mai subliniez acest lucru ca, daca aceasta perioada de timp va fi una rezonabila, Romania va putea sa-si implementeze bugetele de investitii. Foarte important, cheltuielile de investitii, o sa le vedeti, au crescut fata de anul precedent, s-au dublat. 
Deci, daca in luna aprilie 2023, pe aceasta vreme aveam 15 miliarde de lei, acum avem 30 de miliarde de lei investitii, ceea ce este un semn bun ca investitiile se implementeaza si ca vom culege roadele efectului multiplicator al investitiilor. Acest lucru e dovedit inclusiv in literatura de specialitate, ca la aceste tipuri de investitii se asteapta si un efect multiplicator, de la atragerea de investitori pana la crearea de locuri de munca si tot ce este necesar pentru dezvoltarea economica sustenabila a Romaniei”.

Deficit in crestere

Reamintim ca executia bugetului general consolidat in primele trei luni din 2024 s-a incheiat cu un deficit de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,06% din PIB fata de deficitul de 22,75 miliarde lei, respectiv 1,42% din PIB aferent celor trei luni ale anului 2023. Veniturile totale au insumat 132,16 miliarde lei in primul trimestru al anului 2024, inregistrand o crestere de 15,8% (an/an), sustinuta de incasarile din venituri curente - cu precadere contributii de asigurari, impozit pe salarii si TVA -  si fonduri europene. Incasarile din impozitul pe salarii si venit au totalizat 11,50 miliarde lei, inregistrand o crestere de 14,9% (an/an).
Conform cifrelor Ministerului de Finante, veniturile din impozitul pe salarii au inregistrat un avans de 21,5%, peste evolutia fondului de salarii din economie (17,9%), dinamica acestei categorii de incasari fiind influentata de modificarea reglementarilor privind facilitatile fiscale acordate salariatilor din sectorul constructii, agricol, industria alimentara si a activitatilor de creare de programe pentru calculator, majorarea salariului minim brut pe tara garantat in plata, precum si majorarea salariului minim brut pe tara garantat in plata pentru sectoarele constructii, agricol si industria alimentara.