Guvernul condus de Ilie Bolojan (foto) incearca sa explice de ce a marit taxele si impozitele. Precizarile au venit duminica, 11 ianurie 2026. Coincidenta, sau nu, Executivul vorbeste dupa ce multi romani s-au declarat revoltati de noile taxe.

Se reia vechea placa ca gradul de incasare era redus, dar nu se aminteste ca aceleasi partide care sunt acum la putere, au fost si anterior. Fara sa fie indicati cei care nu au putut colecta taxele, oameni numiti in functii cheie in mai multe guverne. Asta in conditiille in care oamenii cu salariu minim si mediu pe economie stau la coada in fiecare an sa plateasca. 
Se mai arata ca Romania era printre tarile cu cea mai mica pondere a veniturilor din impozitarea proprietatilor din tarile europene, fara sa se tina cont, in opinia noastra, de salariile din celelelate tari din UE. Fara sa fie prezentat un tabel comparativ cu salariile. Sau cu veniturile.

"Reforma impozitarii proprietatii a fost asumata de Romania inca din perioada 2021-2022 prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si in toate negocierile cu Comisia Europeana pentru reducerea deficitului bugetar, precum si prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Este prevazuta si in angajamentul asumat de Guvernul Romaniei in decembrie 2024, aprobat in ianuarie 2025 de catre Comisia Europeana".

Prezentam comunicatul Executivului:

“Ca urmare a intrebarilor adresate de jurnalisti si pentru o corecta intelegere a deciziilor privind majorarea impozitelor si taxelor pe proprietate (cladiri, terenuri si autovehicule), Biroul de presa al Guvernului face urmatoarele precizari:
Reforma impozitarii proprietatii se impunea. De ce?
1.Romania era printre tarile cu cea mai mica pondere a veniturilor din impozitarea proprietatilor din tarile europene. Doar 0,55 % din PIB, fata de 1,85 % media UE.
2. Existau disproportii majore in impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu tinea cont de valoarea de piata a cladirii in cazul persoanelor fizice.
3. Gradul de incasare era redus si impozitele nu erau actualizate cu rata inflatiei. Peste 1/3 din impozite nu erau incasate.
Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritatile locale, inechitati intre contribuabili, lipsa de performanta in administratie si cresterea sumelor transferate de la bugetul national catre autoritatile locale. Nu mai puteam continua in felul acesta.
Reforma impozitarii proprietatii a fost asumata de Romania inca din perioada 2021-2022 prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si in toate negocierile cu Comisia Europeana pentru reducerea deficitului bugetar, precum si prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Este prevazuta si in angajamentul asumat de Guvernul Romaniei in decembrie 2024, aprobat in ianuarie 2025 de catre Comisia Europeana.
Desi angajamentele au fost luate in anii anteriori si discutiile despre impozitarea in functie de valoarea de piata a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amanata de mai multe echipe guvernamentale.
 Lipsa asumarii raspunderii a pus in pericol atragerea de catre Romania a fondurilor europene, amanarea incasarii unor sume importante din PNRR (cererile de plata 4 si 5 - intre 300 si 500 milioane de euro) si a agravat lipsa de performanta in administratia locala si acumularea unor dezechilibre bugetare.
Contextul aprobarii masurilor
Masurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea conditionalitatii macroeconomice si validarea jaloanelor, iar intrarea lor in vigoare a avut loc cu intarziere, ca urmare a deciziilor Curtii Constitutionale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opozitie si a procedurilor legale subsecvente. Aceste aspecte au intarziat depunerea cererii de plata numarul 4, precum si incasarea fondurilor europene.
Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea in vigoare, a impus modificari suplimentare pentru a permite autoritatilor administratiei publice locale sa adopte hotararile de consiliu local necesare stabilirii cotelor si a elementelor de competenta locala, de indata, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparenta decizionala. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregatire la nivelul autoritatilor publice locale si a generat sincope in implementare (probleme la platforma ghiseul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferente de aplicare intre UAT-uri).
In prezent, autoritatile statului lucreaza pentru remedierea acestor disfunctionalitati.
Care este impactul bugetar
Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o crestere estimata a veniturilor din aceasta sursa cu aproximativ 3,7 miliarde lei in anul 2026, respectiv peste 30% fata de anul 2025 (Cladiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei).
Trebuie subliniat faptul ca banii colectati din impozitele si taxele locale raman la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputand sa asigure transferurile in crestere ca urmare a deficitului bugetar.
 
Impozitarea cladirilor si terenurilor
Modificari:
1. Actualizarea bazei de impozitare
• Se elimina utilizarea unor valori istorice sau depasite care nu mai reflectau realitatea economica.
• Baza de impozitare pentru cladiri si terenuri este recalibrata, ca etapa intermediara, in perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piata incepand cu 1 ianuarie 2027.
• Cresterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% - la 2.677 lei/mp valoare impozabila, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu national realist de construire, corespunzator unei locuinte cu finisaje standard, fara a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizata ca referinta tehnica prudenta si uniforma in etapa tranzitorie, pana la trecerea la impozitarea la valoarea de piata.
• Masurile au caracter tranzitoriu, pana la operationalizarea completa a sistemului automat de evaluare a proprietatilor si introducerea impozitarii la valoarea de piata si pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027.
2. Eliminarea scutirilor si facilitatilor nejustificate
• in vederea conformarii cu jalonul din PNRR si cu recomandarile Bancii Mondiale;
• se urmareste largirea bazei de impozitare si reducerea distorsiunilor dintre contribuabili;
• facilitatile ce se pot stabili la competenta UAT raman posibile doar in cazuri tintite, stabilite prin decizie locala, dar in limita unui procent de 5% din veniturile colectate in anul anterior
3. Consolidarea rolului autoritatilor locale
• Legea pastreaza competenta autoritatilor administratiei publice locale de a:
    • stabili cotele concrete de impozitare, dar nu mai mici ca cele din anul 2025, pentru a atinge impactul estimat;
    • decide eventuale reduceri sau facilitati;
    • adapta nivelul taxelor la specificul local.
Majorarea medie estimata a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% insa, in situatii punctuale pot aparea diferente. Cresterea impozitului poate depasi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime si tipul cladirii, actualizarea bazei de impozitare si majorarea cotei de impozitare de catre UAT, in special acolo unde cota era anterior stabilita la nivel minim.
1. Eliminarea coeficientilor de reducere (efect direct asupra bazei)
Valoarea impozabila nu mai este diminuata cu:
• pana la 50% pentru cladiri foarte vechi (peste 100 de ani);
• 30% pentru cladiri intre 50–100 ani;
• 10% pentru cladiri intre 30–50 ani;
• plus reducerea suplimentara de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de inaltime mai mare de 3 etaje si peste 8 apartamente).
Practic, o cladire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge sa fie impozitata la o baza mult mai apropiata de valoarea standard, ceea ce explica o crestere peste nivelul mediu de ~70%.
2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul
Legea nr. 239/2025 a introdus:
• valori de referinta actualizate asupra bazei impozabile;
• o baza de calcul recalibrata la realitatea economica.
3. Majorarea cotei de impozitare de catre UAT (efect de multiplicare)
• autoritatile administratiei publice locale pot stabili cota de impozitare in intervalul 0,08% – 0,2%, in cazul cladirilor rezidentiale.
Daca in anul 2025 cota era stabilita la minimul de 0,08%, iar in 2026 UAT decide majorarea cotei spre 0,15% – 0,2%, atunci cresterea impozitului datorat se aplica unei baze deja majorate, amplificand impactul total in consecinta.
De asemenea, s-a dat posibilitatea ca si Consiliul local / CGMB sa poata majora impozitele si taxele locale pana la +100% (in loc de 50%), pe baza unor criterii clare (economice, sociale, urbanistice etc.), aspect care, de asemenea, poate conduce la cresterea nivelului impozitului.
Impozitarea autovehiculelor
Sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil si usor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrica a motorului, exprimata in fractiuni de 200 cm³. Acest mecanism, utilizat in mod traditional, a fost mentinut ca structura de baza pentru a asigura continuitate, predictibilitate si aplicare uniforma la nivelul autoritatilor locale. Autoritatile erau pregatite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrica a motorizarii.
In cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificata arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecarei fractiuni de 200 cm³. Aceste valori au fost diferentiate in functie de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel incat impozitarea sa reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeasi cilindree, dar tehnologii diferite. Prin aceasta abordare, vehiculele incadrate in norme Euro mai vechi suporta valori mai ridicate pe fractiune, in timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiaza de valori mai reduse sau de cresteri temperate ale impozitului. Diferentierea este bazata pe criterii obiective, armonizate la nivel european si usor verificabile, fiind compatibila cu cerintele de politica publica asumate prin PNRR.
In acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmarind internalizarea costului de mediu si orientarea comportamentului de consum catre vehicule mai putin poluante, fara introducerea unei taxe noi si fara riscuri administrative.
Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid - Comentariile Comisiei au clarificat ca o diferentiere bazata exclusiv pe categoria 'hibrid' nu este suficienta, iar ajustarea criteriilor in functie de pragul de CO₂ a fost necesara pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, in acceptiunea COM, vizeaza internalizarea costului de mediu si orientarea fiscalitatii catre emisii reale. In aceasta logica, categoria generica „vehicul hibrid” nu este acceptata automat ca proxy pentru emisii scazute, ci trebuie sa ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO2”.

Sursa foto: Facebook Ilie Bolojan