Federatia Patronala Concordia condusa de Dan Sucu (foto) a elaborat agenda mediului de afacerim prioritati pe termen scurt. Se cere, printre altele, inghetarea cresterii cheltuielilor cu bunuri si servicii la nivelul inflatiei si o evaluare realista daca Romania isi permite toate indexarile si cresterile de salarii si pensii publice prevazute de lege pentru anul 2026.

Antreprenorii doresc de la viitorul Guvern un plan pentru desfiintarea privilegiilor excesive din administratia publica, dar si eliminarea cheltuielilor nejustificate, irationale si utilizarea pe scara larga a standardelor de cost in paralel cu eficientizarea sistemului de achizitii publice. O alta solicitare: eliminarea supra-impozitarii contractelor de munca part-time, pentru a facilita o asezare justa a sarcinii fiscale in raport cu munca prestata si a permite accesul pe piata a unor categorii care sunt inactive in prezent:

“Renuntarea la plafonarea preturilor la energie si consolidarea schemelor pentru consumatorii vulnerabili, ca si renuntarea la plafonarea preturilor la RCA sau a marjelor la alimentele de baza. Aceste masuri creeaza distorsiuni masive in economie care, in final, nu sunt in beneficiul consumatorilor. Controlul permanent al statului asupra modului de functionare a pietei nu poate fi nici strategie economica, nici politica comerciala, pentru a dezvolta sau consolida o economie competitiva”.

Prezentam agenda mediului de afaceri:

"Contextul socio-economic cere responsabilitate din partea clasei politice in vederea formarii, in scurt timp, a unui nou Guvern si mentinerii unei majoritati solide in Parlament care sa sustina masurile de care Romania are nevoie pentru a raspunde la doua mari provocari
    • Echilibrarea finantelor publice
      Realitatea economica actuala, caracterizata de un deficit bugetar mare, cresterea accelerata a costurilor cu datoria publica, incetinirea economiei si necesitatea creionarii rapide a unui plan credibil de redresare trebuie sa fie adresata intr-o maniera realista, dar echilibrata, fara a cadea in capcana implementarii unor masuri care vor genera efecte de bumerang. Reechilibrarea bugetara trebuie sa se faca echitabil, cu un cumul de masuri care sa nu franeze economia.
    • Restabilirea increderii in stat. 

Rezultatele multiplelor runde de alegeri au fost un semnal puternic ca populatia si-a pierdut increderea in institutiile statului, isi doreste servicii publice mai bune si o relatie mai echitabila cu statul, mai multa transparenta si mai multa raspundere in raport cu banii si bunurile publice si respectarea statului de drept. Lipsa de incredere si de transparenta au fragmentat profund societatea, noua Guvernare trebuie sa orienteze politicile spre oameni si sa comunice in mod transparent cu cetatenii, cu contribuabilii. Este necesar ca Romania sa recastige repede increderea comunitatii internationale fie ca vorbim de Comisia Europeana, agentii de rating sau cei care cumpara obligatiuni de stat.
Desi poate sa para ca cele doua provocari nu pot fi adresate in acelasi timp, consideram ca exista masuri echilibrate care, desi poate nu vor fi pe placul tuturor actorilor din societate, pot face asta intr-o maniera realista; mai ales daca vor fi sustinute de o majoritate solida a partidelor politice pro-europene. In fereastra ingusta de oportunitate pe care o avem pentru a restabili increderea finantatorilor, nu se pot materializa imediat reformele pe care cetatenii le asteapta, pe buna dreptate, de mai mult de un deceniu, insa se pot reaseza lucruri cu o serie de masuri care sa transmita semnale puternice ca Romania s-a stabilizat.
In aceasta directie, Concordia propune un set de masuri pe care noul Guvern trebuie sa le ia in scurt timp de la instalare, pentru a tempera tensiunile economice si sociale amintite. Desi au un caracter de urgenta, aceste masuri trebuie sa fie, de asemenea, rezultatul unei consultari cu partenerii sociali, chiar daca intr-o formula accelerata. Sunt 4 zone prioritare care au nevoie de reforme urgente, pe termen scurt, din partea noului guvern: reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetara, debirocratizare, investitii.
 REDUCERI DE CHELTUIELI BUGETARE
O tema care raspunde ambelor preocupari enuntate mai sus si vine sa asigure un echilibru intre stat si privat, cu masuri precum:
    • Un plan pentru desfiintarea privilegiilor excesive din administratia publica.
    • Inghetarea cresterii cheltuielilor cu bunuri si servicii la nivelul inflatiei si o evaluare realista daca Romania isi permite toate indexarile si cresterile de salarii si pensii publice prevazute de lege pentru anul 2026.
    • Eliminarea cheltuielilor nejustificate, irationale si utilizarea pe scara larga a standardelor de cost in paralel cu eficientizarea sistemului de achizitii publice, care trebuie sa fie mai putin greoi, orientat catre un rezultat optim cost-beneficiu si care sa nu permita manipularea sa prin mecanisme specifice si nici birocratizarea excesiva.
    • Sunt necesare niste standarde de personal in administratia locala care pot fi depasite doar prin taxe locale (semnal ca respectiva comunitate isi doreste si are nevoie de o administratie mai mare) si similar niste standarde privind cheltuielile cu bunurile si serviciile pentru a elimina risipa.
    • Respectarea guvernantei corporative si eficientizarea in companiile cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv prin separarea functiilor de administrare si reglementare. O mare parte a companiilor de stat nu au performante economice optime, iar pachetele lor de remuneratie si cheltuielile pe care le fac nu tin cont de aceasta realitate. Companiile statului trebuie conduse dupa principii de guvernanta orientate pe performanta. Acest lucru este cu totul realist si posibil pentru ca vedem anumite companii de stat care au o astfel de guvernanta si asta se reflecta vizibil in activitatea, rezultatele si proiectele pe care le desfasoara. Nu trebuie exclusa nici listarea la bursa a companiilor de stat sau chiar privatizarea lor acolo unde nu exista constrangeri de securitatea nationala.
ECHILIBRAREA FISCAL-BUGETARA
Romania are nevoie rapid de un plan de reducere a deficitului pe traiectoria asumata la nivelul UE, plan care va restaura si increderea finantatorilor.
Amanarea unor decizii clare si oneste atat in ceea ce priveste cheltuielile, dar si in privinta introducerii unor noi taxe sau masuri de crestere a veniturilor daca aritmetica bugetara si decizia politica le fac inevitabile, nu va face decat sa creasca nivelul de impredictibilitate. Companiile au nevoie sa inteleaga ce le asteapta in a doua parte a anului si in viitor pentru a decide cu privire la investitiile deja amanate sau blocate. In absenta unui echilibru bugetar si a predictibilitatii care sa mentina economia pe linia de plutire, nu vor putea fi finantate nici alte reforme majore de care Romania are nevoie, precum cele din educatie si sanatate.
    • Guvernul trebuie sa prezinte de urgenta un pachet realist de masuri pentru echilibrarea deficitului public si reducerea acestuia, care sa nu franeze economia,  in consultarea cu reprezentantii legitimi ai mediul privat.
    • Mentinerea sistemului de impozitare cu cota unica, inca un atu important al Romaniei, atat in relatia cu cetatenii (sustinerea clasei de mijloc), cat si cu companiile (un plus de competitivitate).
    • Combaterea evaziunii fiscale abordata ca masura de siguranta nationala. Un sistem fiscal eficient si corect, in care toti contribuabilii isi platesc darile, contribuie la echilibrarea bugetului in acelasi timp cu sporirea increderii mediului de afaceri in stat si la un mediu concurential sanatos.
    • Eliminarea supra-impozitarii contractelor de munca part-time, pentru a facilita o asezare justa a sarcinii fiscale in raport cu munca prestata si a permite accesul pe piata a unor categorii care sunt inactive in prezent. Eventuale suspiciuni de incalcare a timpului de lucru se vor adresa, asa cum se intampla si cu alte tipuri de contracte, de autoritatile de control. Eliminarea IMCA si a altor tipuri de impozitare care franeaza cresterea economica.
    • Utilizarea unor instrumente fiscale pentru asigurarea unor conditii de concurenta egala in mai multe sectoare economice: facilitati de cazare inchiriate pe termen scurt, impozitarea autovehiculelor.
    • Renuntarea la plafonarea preturilor la energie si consolidarea schemelor pentru consumatorii vulnerabili, ca si renuntarea la plafonarea preturilor la RCA sau a marjelor la alimentele de baza. Aceste masuri creeaza distorsiuni masive in economie care, in final, nu sunt in beneficiul consumatorilor. Controlul permanent al statului asupra modului de functionare a pietei nu poate fi nici strategie economica, nici politica comerciala, pentru a dezvolta sau consolida o economie competitiva.
    • Implementarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare ca masura care sa mentina Romania relevanta economic in contextul regional si global.
DEBIROCRATIZARE SI SIMPLIFICARE
Un astfel de proces, care se poate accelera chiar si cu resursele existente, serveste mai multor obiective, contribuind simultan la cresterea satisfactiei cetatenilor in relatia cu statul, facilitarea dezvoltarii de afaceri si a antreprenoriatului si la imbunatatirea colectarii la bugetul de stat.
    • Crearea unei unitati dedicate simplificarii si debirocratizarii la nivelul Guvernului, cu sprijin largit din partea Parlamentului. Cu un calendar si tematici clare, o echipa de experti trebuie sa asigure simplificarea proceselor si interactiunilor in relatia stat-cetatean si stat-companii, eliminand totoda straturile suplimentare de legislatie care fragmenteaza Piata Unica (gold plating).
    • Numirea unui vice prim-ministru cu atributii clare de a digitaliza institutiile publice si a de rezolva cat de repede cateva puncte majore cu impact social si economic semnificativ: carti de identitate, inmatriculari, casatorii si alte evenimente de viata importante pentru care cetatenii ar trebui sa aiba o experienta rapida si eficienta in raport cu statul. Digitalizarea trebuie sa insoteasca simplificarea si debirocratizarea, astfel incat sa nu fim in situatia sa digitalizam birocratia si totodata, trebuie privita ca un element cheie al imbunatatirii colectarii veniturilor la bugetul de stat, indeosebi prin reducerea TVA-ului necolectat. Digitalizarea trebuie sa sprijine si procesul de fundamentare a deciziilor prin big data si benchmarking.
    • Simplificarea proceselor birocratice de evaluare si accesare a fondurilor europene – evaluarea implementarii proiectelor trebuie sa se faca in functie de indeplinirea obiectivelor, nu de alte considerente birocratice. Monitorizarea evaluarii nu trebuie sa puna presiune pe beneficiari si, in locul unor verificari constante si excesiv birocratice, este de preferat modelul utilizat de Comisia Europeana: o supervizare a obiectivelor aprobate, coroborata cu un audit foarte minutios pentru un procentaj mic de proiecte.
    • Simplificarea procedurilor si eliminarea cerintelor pentru emiterea documentelor recurente, printr-o interconectare reala intre institutiile de la toate nivelurile.
    • Limitarea controalelor fiscale repetate in perioada de prescriptie – contribuabilii cu un comportament fiscal corect ar trebui sa fie supusi unui numar limitat de controale, iar resursele ANAF ar trebui directionate spre contribuabilii identificati ca avand un risc crescut de evaziune fiscala, prin analiza de risc.
    • Adoptarea unor criterii obiective si transparente de selectie a contribuabililor pentru control: ANAF ar trebui sa utilizeze indicatori de risc clar definiti pentru a selecta contribuabilii supusi controalelor, iar explicarea acestor criterii ar contribui la reducerea perceptiei de abuz si ar stimula conformarea voluntara.
    • Cadru legal general unitar cu privire la desfasurarea activitatii de control (lege unica), urmata de norme cu proceduri individualizate pentru fiecare institutie care sa asigure si o delimitare clara a competentelor si coordonarea activitatilor de control intre autoritatile responsabile (echipe mixte, planuri unice, proportionalitatea sanctiunilor).  
    • Inventarierea de catre registrul comertului a tuturor autorizatiilor necesare pentru derularea fiecarei categorii de activitate comerciala. Punerea la dispozitia publicului a acestor informatii intr-o maniera usor accesibila, transparenta, completa si clara.
    • Unificarea avizatorilor la nivel judetean intr-un singur punct de contact, reducand timpul de emitere a actelor si sustinand dezvoltarea investitiilor prin consiliere si indrumare.  
    • Asigurarea predictibilitatii platilor si decontarilor de la stat catre mediul privat (rambursari de TVA, decontare concedii medicale si medicamente, plati catre furnizorii de energie care finanteaza schemele de compensare, etc).
INVESTITII
Accelerarea atragerii fondurilor europene disponibile pentru Romania, care sa se materializeze in investitii si programe cu efect de multiplicare.
    • Operationalizarea reformelor si jaloanelor din PNRR care au blocat accesul la transele de finantare curente si reasezarea investitiilor planificate in vederea maximizarii absorbtiei.
    • Deblocarea fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027, impreuna cu debirocratizarea lor amintita mai sus si extinderea bazei de beneficiari.
    • Investitii rapide si masive in dezvoltarea de competente pentru ca oamenii sa aiba acces la locuri de munca mai bune si sa fie mai productivi, prin intermediul unor vouchere de formare, finantate din fonduri europene.
    • Continuarea proiectelor de infrastructura (energie, transport, mediu, etc) aflate in executie si finalizarea acestora pentru a creste competitivitatea economica a firmelor din Romania. Scalarea investitiilor finantate din PNRR care pot fi finalizate pana la termenul limita, inclusiv prin realocarea resurselor de la proiectele care nu pot fi livrate in termenul limita".

Sursa foto: Concordia.ro