Premierul Luca Niculescu (foto dreapta, lângă Dan Şucu) a declarat vineri, 6 noiembrie 2026, că este nedrept ca întreaga povară a ajustărilor economice să cadă pe umerii celor care produc valoare, și anume companiile private. Acesta a recunoscut că mediul privat a suportat “destule schimbări de reguli venite chiar de la noi, de la stat”.

Șeful Executivului a declarat la Summitul Confederației Patronale Concordia că în ultimii 20 de ani, mediul privat este cel care a dus o mare parte din greul dezvoltării economice a României:

“Antreprenorii români, investitorii străini, milioanele de oameni care lucrează în companii au creat bunăstare, au creat locuri de muncă, au dezvoltat industrii, au adus tehnologii și au integrat România în economia europeană și globală”.

Ordin pentru instituțiile statului

Potrivit premierului, când le cerem companiilor să devină mai eficiente, instituțiile statului trebuie să facă exact același efort. Când cerem investiții pe următorii 10 ani și predictibilitate din partea companiilor care sunt aici și vor să se dezvolte în România, statul trebuie să se asigure că regulile nu se schimbă la fiecare 10 luni sau chiar mai devreme.

Declarațiile premierului Luca Niculescu:

“Pentru că pe mulţi dintre dumneavoastră îi cunosc de multă vreme și mă bucur să vă revăd în această dimineață. Stăteam și mă gândeam, ascultându-l pe domnul președinte Dan Şucu, că speech-ul meu, ceea ce voi spune în minutele următoare, seamănă foarte mult cu ce aţi spus dumneavoastră. Mă gândesc dacă nu avem aceiași oameni care lucrează la punctaje sau poate ne întâlnim noi pe o frecvență intelectuală în care gândim la fel, pentru că mă gândeam și la tema acestui summit, care sună că o întrebare, chiar dacă nu este pus semnul de întrebare după aceea, cum activăm capitalul României. Deci eu vă pot oferi câteva elemente în calitate de prim-ministru. 

După cum spuneați domnule Şucu, România are capital. România are economii care pot fi mobilizate pentru investițîi, avem acces la fonduri europene, avem resurse, avem oameni pregătiți, avem companii care concurează cu succes pe piețele internaționale, dar este nevoie, exact cum spuneați, să reconstruim acest capital fără de care toate celelalte sunt mult mai greu de pus în mișcare și anume capitalul de încredere: încrederea între stat și mediul de afaceri, între instituțîi și cetățeni, între cei care iau decizii sau care luăm decizii și cei care trăiesc cu efectele lor și între noi, între noi, românii. 

Este o încredere care nu se tipărește, care nu se dă printr-o ordonanță de urgență, printr-o hotărâre de guvern, se câștigă greu, se câștigă într-un mod complicat, dar se poate pierde foarte rapid, se poate pierde într-o singură noapte, uneori chiar într-o zi în care apare o ordonanță sau o hotărâre de guvern în Monitorul Oficial.

Doamnelor și domnilor,

Cred că trebuie să începem prin a recunoaște meritele celor care au contribuit și contribuie la transformarea României. Pentru că în ultimii douăzeci de ani, și chiar înainte, dar aș preferă totuşi să fixăm această dată a aderării la Uniunea Europeană că un moment important pentru transformarea noastră, deci în ultimii 20 de ani, mediul privat este cel care a dus o mare parte din greul dezvoltării economice a României. Antreprenorii români, investitorii străini, milioanele de oameni care lucrează în companii au creat bunăstare, au creat locuri de muncă, au dezvoltat industrii, au adus tehnologii și au integrat România în economia europeană și globală.

Ați traversat crize politice, financiare, pandemie, șocuri energetice și inflație. Ați suportat destule schimbări de reguli venite chiar de la noi, de la stat. Iar acest lucru trebuie să îl recunoaștem onest. Și, cu toate acestea, ați continuat să investiți, să angajați, să construiți.

Și da, România de astăzi este profund diferită față de cea de acum de acum două decenii , chiar dacă, în pofida acestei dezvoltări extraordinare pe care a cunoscut-o România, există încă multe decalaje la care trebuie să lucrăm pentru a le diminua. Dar transformarea despre care vorbeam nu este meritul unui singur guvern, nu este meritul unei singure instituţîi, nu este nici măcar meritul unei singure generaţîi, pentru că în 20 de ani generaţiile încep să se schimbe. Este rezultatul unui efort colectiv.

Cum spuneam, prosperitatea nu se produce prin ordonanță de urgență. Ea se construiește în școli, în fabrici, în birouri, în laboratoare și în ferme. Prin investițîi, inițiativa de care dați dovadă, prin asumarea riscurilor și, mai ales, prin muncă oamenilor.

Da, statul are un rol esențial: să creeze condițiile în care această prosperitate să crească. Și, înainte de toate, să nu îi pună piedici. Acesta este unul dintre obiectivele fundamentale ale Guvernului pe care îl conduc.

Când le cerem companiilor să devină mai eficiente, instituțiile statului trebuie să facă exact același efort. Când cerem investițîi pe următorii 10 ani și predictibilitate din partea companiilor care sunt aici și vor să se dezvolte în România, trebuie și noi să ne asigurăm că regulile nu se schimbă la fiecare 10 luni sau chiar mai devreme. Este nedrept că întreaga povară a ajustărilor economice să cadă pe umerii celor care produc valoare. Parteneriatul înseamnă responsabilități împărțite și, bineînțeles, statul trebuie să şi facă partea sa.

De aceea, domnule președinte, domnilor președinți, vă propun trei direcțîi în care trebuie să demonstrăm, noi, cei din guvern în primul rând, prin fapte, că lucrurile se pot schimbă.

În primul rând, predictibilitate. Investițiile au nevoie de reguli clare și de un orizont de timp în care companiile să își poată planifică activitatea.

În al doilea rând, un stat care ține pasul cu economia. Digitalizarea, simplificarea procedurilor și eficiența administrației nu mai pot fi obiective despre care doar vorbim și apoi le amânăm, sunt condițîi ale competitivitățîi economice. 

În al treilea rând, disciplină la noi acasă. Nu putem solicită responsabilitate și eficiență mediului privat fără să le aplicăm în gestionarea banilor publici și în funcționarea instituțiilor.

Acestea sunt responsabilitățile noastre, ale statului. Nu ale dumneavoastră, ale  antreprenorilor.

Dar un parteneriat autentic înseamnă mai mult decât o împărțire a responsabilităților de a trage o linie și de a spune ce face fiecare. Presupune capacitatea de a construi împreună și de aceea adresez azi o invitație directă Confederației patronale Concordia,  de fapt întregului mediu de afaceri, nu vă invit doar la masă confruntărilor, vă invit la masă la care construim soluțiile. Veniți cu propuneri de politici publice, cu analize de impact, cu soluțîi care să poată fi aplicate. Și cu disponibilitatea de a contribui alături de noi la punerea lor în practică. Într-adevăr, domnule președinte Şucu, ați văzut că o parte din propunerile, din ideile dumneavoastră au fost preluate în programul de guvernare.
Guvernul are responsabilitatea să asculte, să evalueze, să ia decizii și să explice transparent aceste decizii. Dar vă propun să discutăm onest și să găsim împreună aceste soluțîi. Și dacă tot am vorbit despre ce datorează statul mediului de afaceri, iată și câteva așteptări pe care le avem: așteptăm să continuați investițîi în România, să aveți ambiție, să aveți viziune pe termen lung; așteptăm să inovați, să creșteți productivitatea, să construiți companii capabile să facă față competiției globale. Așteptăm să investiți în oameni, în educație, în calificare, în locuri de muncă stabile și bine plătite. Așteptăm competiție loială, integritate, responsabilitate față de comunitățile în care vă desfășurați activitatea.

Stimați invitați, dragi prieteni,

Evident că nu pornim de la zero. Am parcurs împreună un drum extraordinar în ultimele două decenii. Am devenit membri ai Uniunii Europene, ne-am modernizat economia și am recuperat o parte importantă din decalajele de dezvoltare. Avem în față și obiectivul aderării la OCDE, un nou pas în consolidarea economică și instituțională a României. Am demonstrat deja că putem construi lucruri importante. Acum e momentul să trecem la următorul nivel.

Și trebuie să o facem într-o lume în care competiția economică este mai puternică, provocările sunt mai complexe. Avem resurse, avem competențe, avem oportunități și, mai ales, avem oameni capabili să transforme aceste oportunități în rezultate.

Am văzut că ați vorbit despre nouă identitate a Concordia și am văzut că propuneți un mesaj pe care îl consider foarte potrivit: „Pro business. Pro societate.” Pentru că economia și societatea nu sunt două tabere și nu au obiective concurente. O economie competitivă creează locuri de muncă, venituri și resurse pentru educație, sănătate și infrastructură. Iar o societate educată, sănătoasă și încrezătoare este fundamentul unei economii performanțe.

Doamnelor și domnilor,

Am vorbit astăzi despre capital. Dar vreau să închei cu un singur cuvânt. Un cuvânt pe care îl folosim atât de des, încât uneori uităm câtă forță are. Acest cuvânt este: împreună.

Împreună pentru că suntem pe aceeași corabie. Avem, sigur, responsabilități diferite, dar trebuie să avem o direcție comună. 
România nu se construiește împotriva cuiva, nici de unii împotriva altora sau de unii în locul altora. România se construieşte împreună şi acesta este parteneriatul pe care vreau să vi-l propun.

Vă invit să-l evaluăm exact aici, dacă doriţi, peste un an, poate în această sală sau dacă alegeţi altă sală, şi mai mare, că vor fi şi mai mulţi, cu atât mai bine, şi să ne evaluăm nu după declaraţîi, nu după promisiuni, ci după rezultate”.