Fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian (foto centru) a avertizat miercuri, 6 mai 2026, ca actuala criza a ingrasamintelor va genera o problema de siguranta alimentara nationala. Declaratia a fost facuta la  Food Intel Forum, eveniment organizat de ani de zile de Bogdan Popoviciu, care reuneste cei mai mari antreprenori si retaileri din industria alimentara a Romaniei.

Cu aceeasi ocazie, Vosganian a subliniat ca romanii nu au incredere in viitor, iar orice echipa va veni la putere trebuie sa tina cont de acest mod de gandire a poporului roman cand isi va scrie programul de guvernare.

Iata principalele afirmatii ale lui Varujan Vosganian: 

„In ziua de 25 octombrie 1917, cand a fost asaltul la Palatul de Iarna de la Smolensk, dimineata lumea mergea linistita la serviciu si bursa era in crestere. Si am vazut ca si ieri, cand a cazut Guvernul, bursa noastra a fost in crestere. Si azi e in crestere. Asta a fost foarte interesant. Subiect bun de meditatie: de ce piata a reactionat in felul asta? Dar nu vreau sa speculez pe tema asta.

Am pregatit altceva, dar pentru ca s-a intamplat ce s-a intamplat ieri cu guvernarea, nu vreau sa fiu in postura Parlamentului de la Gotha, care dezbatea elegea in timp ce acolo era Revolutia de 1948. Vreau sa vorbesc despre impactul inflatiei asupra bugetului. Impactul imediat al inflatiei e un mare cadou pentru guvernantii nostri: anul asta, vor castiga intre 30 si 40 de miliarde de lei din taxe si impozite – mai ales de pe TVA si de pe accize.

Am citit o stire care m-a tulburat, pentru ca am trecut de la bucurie la tristete in mod abrupt. Bucuria: fostra fabrica Semanatoarea se redeschide. Dupa zece ani de moarte clinica. (...) Se fac locuri (n.r. pe terenurile fostelor fabrici). Asa cum s-a facut la fabrica de lapte (n.r. de la Lujerului), asa cum s-a facut la Aversa (n.r. la Obor), la Tractorul (n.r. in Brasov) si asa mai departe.

Anul trecut, am avut o crestere de 0,7% din PIB. Aproape 0,5% se datoreaza constructiilor, IT-ului, putin si agriculturii. Industria se duce in jos. Care e diferenta dintre constructie si industrie? La constructii, stii ca iti faci cladirea. La industrie, nu stii niciodata. Felul in care noi am abordat industria romaneasca a fost foarte gresit in anii ‘90. Si va dau exemplul ingrasamintelor, pentru ca au facut parte si din destinul meu, intr-un mod neasteptat si spectaculos, cand am incercat in 2008 salvarea, cand a urcat gazul la 6 dolari pe metru cub. Practic, n-am mai avut deloc. Si acum statul cumpara, recupereaza. (...) Cele 8 miliarde de metri cubi din Marea Leaga, care ar trebui sa dubleze productia de gaze, cum le folosim pentru implasaminte? Noi avem o criza energetica, dar e mai periculoasa criza de ingrasaminte. Pentru ca, dincolo de faptul ca ne costa 1 miliard de euro pe an la deficitul comercial, pericliteaza chiar securitatea alimentara a Romaniei.

Eu as vrea sa vorbesc despre guvernare, dar intr-un mod in care sa nu vorbesc de partide si sa nu vorbesc de oameni. (...) Nu trebuie personalizata discutia despre viitorul guvern al Romaniei. (...) Exista o pentagonala a guvernarii. 5 componente pe care trebuie sa le avem impreuna. Prima este viziunea strategica. A doua este vointa politica. A treia este capacitatea managerilor. A patra este calitatea suportului tehnic. Si a cincea este gradul de suportabilitate a populatiei.

In legatura cu viziunea strategica, s-a produs o greseala din Romania. S-a lasat sentimentul ca poporul roman se afla intr-o culpa colectiva: ca a huzurit, ca are venituri nemasurate. S-a indus acest sentiment ca noi suntem vinovati fata de noi insine, ca am pacatuit si trebuie sa ne smerim, ca trebuie sa trecem printr-un purgatoriu. Exista cifre care pot dovedi asta. Insa eu as vrea sa nuantez. Si cine vine la putere, daca nu nuanteaza, va continua relatia aceasta controversata cu poporul roman.

Se spune ca finlandezii sunt poporul cel mai fericit. Dar intrebati finlandezii: de ce se simt ei fericiti? Pentru ca au incredere. Au incredere unii in altii si au incredere in ceilalti. (...)

De ce cred ca ar trebui nuantat? Pe de o parte, ce avem? Avem, intr-adevar, o crestere de stare. Dar haideti sa ne uitam putin in interior! Romanii nu iau imprumuturi. Nu se indatoraza. Indatorarea romanilor este de 5 ori mai mica decat in Europa. Romanii nu au incredere in viitor. Averea financiara medie a romanilor este de sub 6.000 de euro pe locuitor – care este de 11 ori mai mica decat media europeana. Deci, potrivit averii financiare, noi suntem extrem de saraci in raport cu media europeana. Singurul lucru la care stam bine este proprietatea de locuinta, unde suntem pe locul intai in Europa, cu 95% grad de proprietate. Dar daca socotim ca pe locul doi e Albania si ca primele tari din clasament sunt tari foste comuniste, ne putem da seama de unde vine asta si ca asta nu este un semn de bogatie, ci un semn al consecintelor din anii ‘90 ale populismului care i-a cadorisit pe chiriasi cu proprietati.

Venitul lunar al unei familii este de 9.420 de lei, din care cheltuielile sunt de aproape 90%. Deci, practic, o familie medie din Romania nu poate pune bani deoparte. Daca vezi structura cheltuielilor, iti dai seama ca romanii sunt saraci, pentru ca ei cheltuie pe produse alimentare, produse nealimentare, utilitati peste 95%, iar pe investitii cheltuie in jur de 0,5%. Practic, ei sunt absenti de pe piata.

In ceea ce priveste riscul de saracie si de excluziune sociala, suntem pe primul loc in Europa, cu 32%. Dar (atentie!) acest 32% este amagitor, pentru ca cei cu studii superioare au un risc de excluziune de numai 49%, in timp ce cei care au studii medii si primare au 57,4%. Cum sa spui unei natiuni in care riscul de excluziune sociala e de o treime, iar la cei fara studii superioare (adica de peste 70% din populatie) e de peste 40%, ca trebuie sa stranga cureaua, pentru ca, pana acum, s-au latit cu mai mult decat le e plapuma? Sigur ca va exista o reactie fireasca la asta. Intr-adevar: salariul mediu net a urcat la 5.800 de lei. (...) Dar sub salariul mediu sunt aproape trei sferturi dintre romani si numai un sfert sunt peste medie. Si, de fapt, salariul median este cu cel putin 15% mai mic decat salariul mediu. Iar cei care au un salariu net peste 2.000 de euro sunt 4% din total. (...)

Mesajul care trebuie dat romanilor nu poate sa fie acela ca au huzurit si trebuie sa se smereasca. Din doua motive. Primul este acela ca depinde din ce perspectiva privesti. Adica ce avem si ce putem. Nu putem ce avem. Dar ce avem e mai putin decat ce vrem. In Romania functioneaza inca o cultura cronica a saraciei. Daca n-ai in vedere acest lucru, inoculat de sute de ani (si pe care il gasim si in literatura noastra, de la Duiliu Zanfirescu, Camil Petrescu si Liviu Lebreanu pana la Marin Preda), nu te vei intelege cu poporul asta. El nu te va urma.

Dar al doilea lucru (care mi se pare extrem de greu) este ca niciodata, cand iti faci o strategie, nu te duci la minge; te duci in directia in care se duce mingea. Nu vrei sa lovesti mingea in clipa urmatoare. Vrei sa te duci si sa o ajungi din urma, sa fii cat mai aproape de poarta. Orice tentativa de a face strategii pe termen vor fi abrupte, vor compromite orizontul pe termen mediu si lung si vor fi respinse de cetatenii tai. (...)

Strategia care trebuie adotata de viitoarea guvernare este o strategie de tip trade-off care combina lucrurile cu efect negativ cu cele cu efect pozitiv. Mesajul central trebuie sa fie cresterea economica. Reducerea deficitului bugetar trebuie sa fie o consecinta a cresterii economice. Noi trebuie sa actionam pe stimularea ofertei si pe stimularea cererii in acelasi timp. Pentru ca ce vedem noi acum – cu 0,9% crestere de PIB in 2024, 0,7% in 2025 si cu perspective foarte proaste in 2026 – arata ca noi, neputand creste consumul, nu vom putea sa depasim acest cerc vicios in care ne invartim astazi. De aceea, cine vine la guvernare trebuie sa vina cu mesajul pozitiv. E adevarat: noi avem investitii. Uitati-va insa inauntrul lor! Ele constituie in acelasi timp o mare vulnerabilitate, pentru ca ele se bazeaza mai ales pe fonduri europene si pe fonduri structurale. Daca va uitati in exercitiul PIB, veti vedea ca fata de acum 15 ani noi avem cheltuieli de capital aproape la jumatate ca procent din PIB. Si faptul ca avem investitii mari se datoreaza strainatatii romanesti.

Vreau sa spun ceva si despre PNRR: cei care s-au dus acolo nu s-au dus acolo sa scrie ce vor aia, ci s-au dus acolo sa scrie ce vor ei. Deci a fost un fel de program de guvernare a celor care s-au dus din partea Romaniei, fara sa fie mandatati, si care ne-au impovarat cu tot felul de criterii, care nu erau necesare pentru restructurarea economica si pentru cresterea competitivitatii, dar care ne creeaza astazi mari probleme.

E o mare greseala sa invoci o viziune radicala atunci cand compozitia coalitiei de guvernare este aceeasi ca cea care a fost pana aici. Nu poti fi radical fata de tine insuti. Nu poti sa fii bipolar. In clipa in care o coalitie a guvernat pana ieri, coalitia aceeasi, care guverneaza de ieri incolo, nu poate fi radicala fata de ea insasi. Pentru ca asta sugereaza ba neintelegerea a ceea ce a fost, ba ipocrizie, ba rafuiala cu trecutul”.